Stiam noi ca nu ne vor dezamagi cititorii :) Iata un comentariu care merita evidentiat.
"Cu sau fara aeroport, restul problemelor Brasovului vor ramane exact aceleasi. Cu sau fara aeroport, banii luati de la fraieri si dati la smecheri isi vor continua circuitul exact de aceeasi maniera.
Aeroportul Brasov este un non-subiect de dezbatere, dar releva una dintre caracteristicile omului ce simte ca i se scufunda lumea in jur. S-ar agata de orice, ar diseca la infinit in analize docte ceva oricum foarte departe de viata lui zilnica, doar sa nu trebuiasca sa reflecteze la starea sa reala, ca individ si ca membru al unei familii / comunitati.
S-a facut vreo statistica - de cate ori zboara in medie pe an cu avionul de pe Otopeni un cetatean al Brasovului?... Aaaa, o sa vina replica ca mai exista si judetul Covasna etc etc.
On topic. Dupa prezumtiva deschidere a aeroportului, se va constata ca lipsesc clientii pentru ca nu are un drum mai ca lumea pe care poti ajunge la el. In consecinta, se va cheltui apoi cu respectivul drum (exproprieri in favoarea celor dinainte avizati, pasaj peste calea ferata, pod peste Ghimbasel, tot tacamul).
Dup-aia se vor dumiri ca de fapt pista sta pe-o fosta mlastina eutrofa din ansamblul Stupini si de aceea tocmai a inceput sa se valureasca, nicidecum din cauza ca ar fi fost proiectul prost intocmit si realizarea execrabila. Alti bani vor fi disponibili pentru remedierea situatiei. In fine, la nevoie poate mutam si muntii, sa se poata ateriza ceva mai direct, fara atatea rotogoluri prin aer. Cam asta e logica lucrurilor: creezi o gaura neagra ce va sta mereu cu gura cascata.
Eu chiar imi doresc aeroport la Brasov, dar si mai mult imi doresc un salariu care sa-mi permita sa utilizez transportul aerian...".
Comentariul a fost postat la acest articol.
Nov 24, 2012
De ce BrasovNews nu vrea aeroport
In general pentru ca cineva a platit BrasovNews ca sa scrie dupa dictare, in particular pentru ca are vodca in vene. Astia sunt postacii de partid. Ceilalti sunt sincer intrigati. Chiar asa, ce fel de oameni sunt aia care nu vor sa le fie mai bine?
Multe reactii emotionale si mai putina analiza la rece a povestii cu aeroportul. Articolul privind previzibilul faliment al aeroportului are la baza argumente care tin de logica si justificare economica. Reactiile sunt un exemplu clasic de "wishful thinking": un ansamblu de convingeri bazat pe ceea ce ar fi frumos sa se intample, dar care ignora evidenta, ratiunea si realitatea.
Evident ca nu exista brasovean care sa nu fie ingrozit de pespectiva unui drum prin traficul de cosmar de pe DN1. Care sa nu se fi simtit umilit si neputincios in confruntarea absurda de pe traseu cu mitocania si marlania damboviteana. Care sa nu-si doreasca ce e mai bine pentru orasul sau, pentru familia sa, pentru viitor. Dar toate aceste dorinte nu tin loc de plan de afaceri decat daca esti un politician populist si demagog. Cam asa cum a fost spaniolul Carlos Fabra.
Simbolul ruinei, un aeroport catre nicaieri
Carlos Fabra a condus timp de 22 de ani provincia Castellon, Spania. Lui i se datoreaza constructia aeroportului, care a costat 150 de milioane de euro. A fost inaugurat in martie 2011 si niciun avion n-a ajuns vreodata acolo. De fapt, doar unul, o macheta de aluminiu care a fost postata in batjocura pe statuia lui Fabra, ridicata in preajma aeroportului.
"Gluma de saptamana asta este ca au aterizat pe Marte, inainte de a ajunge la Castellon. Oamenii sunt suparati. Cu totii am crezut ca joburile ne vor veni la usa, dar cine stie daca aeroportul se va deschide vreodata". Asta credea un angajat al unui garaj din Castellon in urma cu trei luni, intr-unul din numeroasele materiale pe aceasta tema publicate in presa internationala.
Si nu numai el. Fabra a fost atat de sigur de succesul investitiei incat si-a comandat o statuie inalta de 24 de metri langa aeroport pentru ca meritele sale sa fie recunoscute pururi. In martie 2011, cand aeroportul era inaugurat formal in absenta avioanelor, Fabra a spus ca chiar si asa acesta ar putea fi util pentru a atrage turisti, care vor avea liber sa circule pe piste sau in alte zone in care in mod normal nu au acces.
Fabra a fost nevoit sa demisioneze in iulie 2012 si este cercetat acum pentru acte de coruptie si evaziune fiscala. Va aparea in fata tribunalului spre sfarsitul acestui an.
Provincia Castellon are o populatie de 300.000 de oameni. Capitala, Castellon de la Plana, are 170.000 de locuitori. Zona este superba: castele, munti, plaje, insule, un potential turistic fantastic. Dar aeroportul a ramas tot fara clienti. Doar o cincime dintre aeroporturile Spaniei au avut anul trecut profit.
Statuia lui Fabra a devenit un simbol al investitiilor aberante care au aruncat Spania in recesiunea grava de astazi. Un sfert dintre spanioli nu au loc de munca. Articole pe acest subiect sunt AICI si AICI.
Statuie pentru Aristotel
Probabil ca si in Castellon toata lumea a fost unanim de acord ca aeroportul este cea mai buna solutie pentru crearea de locuri de munca si atragerea turistilor. Daca or fi existat voci critice, cu siguranta ca acestea nu doreau deloc binele locuitorilor, erau platite de opozantii socialisti ai lui Fabra sau au tras prea multa sangria in vene.
Aeroportul de la Ghimbav se va face, indiferent de ce se scrie pe aici sau aiurea. A devenit un fetis. Risti linsarea pe trotuarul de la Consiliul Judetean daca zici ceva de rau. Banii s-au pus deja in miscare, mizele sunt foarte mari, fauna de partid cu firme sta deja ciorchine. Autoritatile au anuntat ca va costa peste 90 de milioane de euro, noi am fost optimisti anuntand 40, probabil ca va ajunge la mai mult decat dublu, in jur de 200. In conditiile in care nu a existat dezbatere publica, nimeni nu cunoaste studiul de fezabilitate, iar toti fug ca dracul de tamaie sa bage vreun ban in afacere. Banii lor proprii, caci ai statului sau comunitatii sunt tot timpul disponibili.
Poate ca nu va fi asa. Poate ca dupa ce vor fi plimbate niste moaste prin zona va fi un succes. BrasovNews promite ca va defila 24 de ore prin fata aeroportului cu pancarte cu "I love you, Bebe. Esti number one" in ziua in care se va anunta ca a avut profit chiar si un leu. Aeroportul, nu vreo firma de-a lui sau de-a mereu prezentilor Butuza, Lupu, Dinita, Nita & Comp. Basca vom suporta din buzunarele proprii placuta cu "Investitie realizata cu sprijinul Presedintelui Consiliului Judetean, Domnul Aristotel Cancescu", caci de statuie se ocupa deja altii.
Alte articole, mai vesele, pe acest subiect sunt pe Dealul Melcilor si BizBrasov.
Multe reactii emotionale si mai putina analiza la rece a povestii cu aeroportul. Articolul privind previzibilul faliment al aeroportului are la baza argumente care tin de logica si justificare economica. Reactiile sunt un exemplu clasic de "wishful thinking": un ansamblu de convingeri bazat pe ceea ce ar fi frumos sa se intample, dar care ignora evidenta, ratiunea si realitatea.
Evident ca nu exista brasovean care sa nu fie ingrozit de pespectiva unui drum prin traficul de cosmar de pe DN1. Care sa nu se fi simtit umilit si neputincios in confruntarea absurda de pe traseu cu mitocania si marlania damboviteana. Care sa nu-si doreasca ce e mai bine pentru orasul sau, pentru familia sa, pentru viitor. Dar toate aceste dorinte nu tin loc de plan de afaceri decat daca esti un politician populist si demagog. Cam asa cum a fost spaniolul Carlos Fabra.
Simbolul ruinei, un aeroport catre nicaieri
"Gluma de saptamana asta este ca au aterizat pe Marte, inainte de a ajunge la Castellon. Oamenii sunt suparati. Cu totii am crezut ca joburile ne vor veni la usa, dar cine stie daca aeroportul se va deschide vreodata". Asta credea un angajat al unui garaj din Castellon in urma cu trei luni, intr-unul din numeroasele materiale pe aceasta tema publicate in presa internationala.
Si nu numai el. Fabra a fost atat de sigur de succesul investitiei incat si-a comandat o statuie inalta de 24 de metri langa aeroport pentru ca meritele sale sa fie recunoscute pururi. In martie 2011, cand aeroportul era inaugurat formal in absenta avioanelor, Fabra a spus ca chiar si asa acesta ar putea fi util pentru a atrage turisti, care vor avea liber sa circule pe piste sau in alte zone in care in mod normal nu au acces.
Fabra a fost nevoit sa demisioneze in iulie 2012 si este cercetat acum pentru acte de coruptie si evaziune fiscala. Va aparea in fata tribunalului spre sfarsitul acestui an.
Provincia Castellon are o populatie de 300.000 de oameni. Capitala, Castellon de la Plana, are 170.000 de locuitori. Zona este superba: castele, munti, plaje, insule, un potential turistic fantastic. Dar aeroportul a ramas tot fara clienti. Doar o cincime dintre aeroporturile Spaniei au avut anul trecut profit.
Statuia lui Fabra a devenit un simbol al investitiilor aberante care au aruncat Spania in recesiunea grava de astazi. Un sfert dintre spanioli nu au loc de munca. Articole pe acest subiect sunt AICI si AICI.
Statuie pentru Aristotel
Probabil ca si in Castellon toata lumea a fost unanim de acord ca aeroportul este cea mai buna solutie pentru crearea de locuri de munca si atragerea turistilor. Daca or fi existat voci critice, cu siguranta ca acestea nu doreau deloc binele locuitorilor, erau platite de opozantii socialisti ai lui Fabra sau au tras prea multa sangria in vene.
Aeroportul de la Ghimbav se va face, indiferent de ce se scrie pe aici sau aiurea. A devenit un fetis. Risti linsarea pe trotuarul de la Consiliul Judetean daca zici ceva de rau. Banii s-au pus deja in miscare, mizele sunt foarte mari, fauna de partid cu firme sta deja ciorchine. Autoritatile au anuntat ca va costa peste 90 de milioane de euro, noi am fost optimisti anuntand 40, probabil ca va ajunge la mai mult decat dublu, in jur de 200. In conditiile in care nu a existat dezbatere publica, nimeni nu cunoaste studiul de fezabilitate, iar toti fug ca dracul de tamaie sa bage vreun ban in afacere. Banii lor proprii, caci ai statului sau comunitatii sunt tot timpul disponibili.
Poate ca nu va fi asa. Poate ca dupa ce vor fi plimbate niste moaste prin zona va fi un succes. BrasovNews promite ca va defila 24 de ore prin fata aeroportului cu pancarte cu "I love you, Bebe. Esti number one" in ziua in care se va anunta ca a avut profit chiar si un leu. Aeroportul, nu vreo firma de-a lui sau de-a mereu prezentilor Butuza, Lupu, Dinita, Nita & Comp. Basca vom suporta din buzunarele proprii placuta cu "Investitie realizata cu sprijinul Presedintelui Consiliului Judetean, Domnul Aristotel Cancescu", caci de statuie se ocupa deja altii.
Alte articole, mai vesele, pe acest subiect sunt pe Dealul Melcilor si BizBrasov.
Nov 18, 2012
Aeroportul Brasov - O afacere falimentara din start
Aeroport nou la numai o ora de Otopeni?
Prima observatie de bun-simt tine de oportunitate. Dupa ce va fi gata autostrada, care va fi rostul unui nou aeroport, situat la o ora si jumatate de Otopeni? Iar asta in cel mai rau caz, pentru ca distanta va putea fi parcursa lejer intr-o ora. Un astfel de aeroport se justifica pentru a decongestiona traficul de pe cel mare, cum ar fi Beauvais pentru "Charles de Gaulle" de la Paris sau Luton pentru londonezul "Heathrow". Dar pentru asa ceva avem deja Baneasa.
Cati vor folosi Aeroportul Brasov ca sa fie rentabil?
Desigur, pentru brasoveni ar fi avantajos un aeroport foarte aproape, dar este imposibil de crezut ca atat ei cat si, sa zicem cei din Harghita sau Covasna, ca altii n-ar mai fi interesati, vor calatori intr-un numar atat de mare incat sa determine companiile aeriene sa planifice zboruri de la Brasov. Hai, sa fim optimisti, doua-trei zboruri pe luna catre Italia sau Spania, dar acestea nu acopera nici pe departe cheltuielile cu intretinerea aeroportului.
Pe de alta parte, se spune ca aeroportul va aduce turisti. Deocamdata, 90% dintre turistii care vin la Brasov si prin judet sunt romani, acestia cu siguranta nu vor folosi avionul. Este posibil ca Brasovul sa exercite o asemenea atractie pentru turistii straini incat sa apara curse aeriene regulate catre noi, singura situatie in care aeroportul s-ar dovedi profitabil? Aici avem un studiu de caz extrem de interesant, situatiile sunt mai mult decat similare.
Cazul aeroportului fantoma de la Huesca (Spania)
Huesca este situat la poalele muntilor Pirinei, fiind capitala provinciei Huesca, in nordul Spaniei. Aeroportul Huesca a fost construit in 2007, la initiativa unui politician local. El a spus ca aeroportul este necesar pentru a trage turisti la schi in muntii Pirinei. Aeroportul a costat 40 de milioane de euro. Intre 2007 si 2011, deci in patru ani, numarul total al pasagerilor care au trecut prin aeroport a fost de 20.000. In luna iulie 2011 au fost 15 pasageri, in august zero pasageri, iar in septembrie doar patru. Acum aeroportul este o fantoma.
Conform unui calcul simplu, autoritatile din Huesca au cheltuit cate 2.000 de euro din banii comunitatii pentru fiecare pasager care a aterizat pe aeroportul lor.
"A fost realizat fara un plan solid de afaceri. Astazi nu as mai investi in asa ceva", spune acum cel care se ocupa de lucrarile publice din Huesca. Vezi mai jos un material realizat de Agentia France Presse pe acest subiect.
O situatie identica s-a inregistrat si in cazul Aeroportului Castellon, tot din Spania. A costat 150 de milioane de euro si a fost realizat tot la initiativa politicienilor, care au promis ca va crea locuri de munca si va atrage turisti pentru plajele din regiune, renumite pentru frumusetea lor. A creat doar o imensa gaura bugetului local, niciun singur avion n-a decolat sau aterizat de pe Castellon.
Plan de afaceri pentru Aeroportul Brasov?
Consiliul Judetean ar trebui sa aiba un plan de afaceri beton, nu solid, ca sa reusim noi unde au dat chix spaniolii cu tot cu muntii si plajele lor. Cat este de beton rezulta atat din refuzul Guvernului, cat si al bancilor de a investi in aeroport. Lucru recunoscut chiar de Aristotel Cancescu, care a facut public faptul ca "Erste Bank nu este interesata sa finanteze", dupa ce a vazut studiul de fezabilitate. Astfel incat banii vor veni numai din pixul lui Cancescu, de la bugetul administratie judetene, fara niciun argument economic.
Asta vor brasovenii
Singurul argument care ar putea justifica realizarea aeroportului este ca "asa vor brasovenii". Este foarte adevarat, insa brasovenii nu stiu ca aeroportul va fi o gaura neagra care va inghiti cel putin 40 de milioane de euro pentru constructie, iar apoi inca cateva sute de mii lunar pentru intretinere.
Spaniolii au cheltuit acesti bani intr-o perioada de boom economic, ii aveau in exces, noi ii spulberam in plina criza, in care fiecare leu ar trebui atent directionat. Cu banii pentru acest aeroport inutil, din care vor zbura numai pasarile, se putea finaliza, de exemplu, renovarea spitalelor din Brasov si achizitiona aparatura de ultima generatie. Sau repara scolile din judet, care se darama peste copiii inghetati.
Adevaratii beneficiari
Un lucru este cert, brasovenii nu vor avea nimic de castigat de pe urma acestei afaceri, poate doar mandria de a avea aeroport. O mandrie care va ustura bine la buzunar.
Beneficiari sunt, ca de obicei, dragii nostri politicieni. Astazi, Aristotel Cancescu si Constantin Nita, au aparut triumfatori intr-o conferinta de presa pentru a anunta electoratul ca USL ii face in sfarsit aeroport. Peste zece milioane de euro din conturile Consiliului Judetean vor zbura catre firmele lui Marcel Butuza, castigatorul licitatiei pentru realizarea pistei, fost pana mai ieri principal client si sponsor al primarului George Scripcaru. Deja, aproape un milion a decolat catre firmele lui Ion Dinita, candidat USL. Alte sute de mii vor ateriza in conturile lui Liviu Lupu, vicepresedinte PSD, care va asigura prin firma sa de paza securitatea aeroportului. Si firma de curatenie a vicepresedintelui PNL Iulian Mara nu trebuie sa ruleze si ea niste bani? Si mai sunt o multime de alte servicii prin aeroport care au nevoie de specialistii din PNL si PSD. Avioane vor fi mai putine, spre deloc.
Nov 17, 2012
Pateu se autodenunta
Contantin Nita, presedinte PSD Brasov: "În ceea ce mă priveşte, voi respecta legea şi nu voi da decât materiale publicitare, dar îi avertizez pe contracandidaţii mei şi pe cei care vor proceda altfel decât scrie legea că vom informa de îndată organele de cercetare penală. Datoria noastră este să sesizăm toate neregulile. Ne facem datoria şi îi avertizăm că trebuie să joace corect, în spiritul legii" (NewsBv)
Alegator brasovean, bucurandu-se de doua kilograme de promisiuni USL si un litru de program social-democrat.
Alegator brasovean, bucurandu-se de doua kilograme de promisiuni USL si un litru de program social-democrat.
Nov 15, 2012
Batjocura de 15 Noiembrie
Pentru cine sunt comemorarile anuale? Simpozioanele, discutiile, crosurile, popimea si coroanele? Pentru cei care au suferit prin puscarii dupa ce au avut curajul sa arate la Brasov ca romanii mai au demnitate? Pentru cei stalciti in bataie de securisti si acum inghititi de pamant? Sufletele lor isi gasesc oare linistea in fumul tamailor si alinarea in discursurile baloase ale politicienilor?
Unul dintre securistii implicati in mod direct in represiunea manifestantilor din 1987 ranjeste sfidator dintr-o functie privilegiata in chiar administratia Brasovului. El a fost cel care i-a determinat, prin amenintari si santaj, pe judecatorii brasoveni sa condamne 61 dintre muncitorii razvratiti la ani grei de puscarie. Conform marturiilor, securistul ii considera "sleahta de nemernici".
Astazi, buna parte dintre acestia nu mai sunt. Tot astazi, rudele si nemernicii ramasi in viata sustin din taxele lor salariul securistului. Fostul maior de securitate Nicolae Paraschiv ocupa o functie publica de prima mana, fiind secretarul municipalitatii, a doua functie ca importanta, dupa cea a primarului Scripcaru. Toate acestea sunt cunoscute. Dar, niciodata, conducerea Asociatiei "15 Noiembrie 1987" nu a suflat o vorba despre prezenta in structurile publice a celui care a cauzat atata suferinta membrilor sai. Nu a contestat, nu a protestat, a tacut malc. Ba mai mult, seful asociatiei, Florin Postolachi, s-a facut parlamentar cu sprijinul celui care-l tine in brate pe securist, George Scripcaru.
De aceea, manifestarile prezente ale Asociatiei "15 Noiembrie 1987" pot sa aiba orice fel de scop, electoral sau sportiv, dar n-au nicio legatura cu dramele muncitorilor din 1987. Ei sunt in continuare batjocoriti prin prezenta in fruntea orasului, tolerata de Asociatie, a securistului care i-a chinuit.
Acest text a fost scris in urma cu trei ani, tot pe BrasovNews. Ramane cum am stabilit.
Unul dintre securistii implicati in mod direct in represiunea manifestantilor din 1987 ranjeste sfidator dintr-o functie privilegiata in chiar administratia Brasovului. El a fost cel care i-a determinat, prin amenintari si santaj, pe judecatorii brasoveni sa condamne 61 dintre muncitorii razvratiti la ani grei de puscarie. Conform marturiilor, securistul ii considera "sleahta de nemernici".
Astazi, buna parte dintre acestia nu mai sunt. Tot astazi, rudele si nemernicii ramasi in viata sustin din taxele lor salariul securistului. Fostul maior de securitate Nicolae Paraschiv ocupa o functie publica de prima mana, fiind secretarul municipalitatii, a doua functie ca importanta, dupa cea a primarului Scripcaru. Toate acestea sunt cunoscute. Dar, niciodata, conducerea Asociatiei "15 Noiembrie 1987" nu a suflat o vorba despre prezenta in structurile publice a celui care a cauzat atata suferinta membrilor sai. Nu a contestat, nu a protestat, a tacut malc. Ba mai mult, seful asociatiei, Florin Postolachi, s-a facut parlamentar cu sprijinul celui care-l tine in brate pe securist, George Scripcaru.
De aceea, manifestarile prezente ale Asociatiei "15 Noiembrie 1987" pot sa aiba orice fel de scop, electoral sau sportiv, dar n-au nicio legatura cu dramele muncitorilor din 1987. Ei sunt in continuare batjocoriti prin prezenta in fruntea orasului, tolerata de Asociatie, a securistului care i-a chinuit.
Acest text a fost scris in urma cu trei ani, tot pe BrasovNews. Ramane cum am stabilit.
Nov 14, 2012
Ioan Adam te invata cum sa fentezi legea ca un smecher: faci pe prostul
Declaratia de avere completata de candidatul USL Ioan Adam, vicepresedinte PSD Brasov, reprezinta un ghid practic de fentare a legii fara a suporta si consecintele.
Adam a identificat o cale foarte simpla de a ocoli prevederile legale: face pe prostul.
Legea nu pedepseste prostia, iar specificatiile in ce priveste completarea declaratiilor nu sunt foarte clare. Prin urmare, iata cum a completat Adam cea mai importanta rubrica din declaratie de avere, cea privind cuantumul sumelor detinute prin conturile bancare.
Dupa cum se vede, Adam a respectat solicitarile legale in litera lor (care nu spune sa precizeze clar sumele), dar nu si in spirit, intrucat prostii nu prea le au cu spiritul.
Mai departe, in declaratia de interese vedem o alta mostra pentru care societatea chiar ar trebui sa-i izoleze pe prosti, daca acestia nu pot fi pedepsiti. In niciun caz sa-i trimita in Parlament. Cea mai importanta rubrica, cea privind contractele cu statul, arata asa:
Dupa cum vedem iar, Ioan Adam vrea sa lase impresia ca este un monument de stupiditate. Ca mare avocat ce se pretinde, el nu face diferenta intre "beneficiarul de contract" si "institutia contractanta". "Beneficiarul de contract" este firma care a beneficiat de contract, adica SCPA Adam si Rusu, cea care figureaza prosteste trecuta la "institutia contractanta". De fapt o smecherie pentru a ascunde cu cine a incheiat Adam contracte, adica Primaria Brasov, care trebuia sa figureze la "institutia contractanta".
Evident, Adam nu a putut sa estimeze si "valoarea totala a contractului", din moment ce este vorba de contracte "individual pe dosar".
Iata cum prostia poate sa devina o mare calitate, intrucat ascunde punctele sensibile ale candidatului USL Ioan Adam: o avere de neam-prost, greu de justificat, si finantari din partea adversarilor politici de la PDL, mascate in contracte cu Primaria lui Scripcaru.
Declaratiile de avere si de interese ale lui Ioan Adam sunt AICI si AICI.
Foto: Razvan Boaca
Legea nu pedepseste prostia, iar specificatiile in ce priveste completarea declaratiilor nu sunt foarte clare. Prin urmare, iata cum a completat Adam cea mai importanta rubrica din declaratie de avere, cea privind cuantumul sumelor detinute prin conturile bancare.
Dupa cum se vede, Adam a respectat solicitarile legale in litera lor (care nu spune sa precizeze clar sumele), dar nu si in spirit, intrucat prostii nu prea le au cu spiritul.
Mai departe, in declaratia de interese vedem o alta mostra pentru care societatea chiar ar trebui sa-i izoleze pe prosti, daca acestia nu pot fi pedepsiti. In niciun caz sa-i trimita in Parlament. Cea mai importanta rubrica, cea privind contractele cu statul, arata asa:
Dupa cum vedem iar, Ioan Adam vrea sa lase impresia ca este un monument de stupiditate. Ca mare avocat ce se pretinde, el nu face diferenta intre "beneficiarul de contract" si "institutia contractanta". "Beneficiarul de contract" este firma care a beneficiat de contract, adica SCPA Adam si Rusu, cea care figureaza prosteste trecuta la "institutia contractanta". De fapt o smecherie pentru a ascunde cu cine a incheiat Adam contracte, adica Primaria Brasov, care trebuia sa figureze la "institutia contractanta".
Iata cum prostia poate sa devina o mare calitate, intrucat ascunde punctele sensibile ale candidatului USL Ioan Adam: o avere de neam-prost, greu de justificat, si finantari din partea adversarilor politici de la PDL, mascate in contracte cu Primaria lui Scripcaru.
Declaratiile de avere si de interese ale lui Ioan Adam sunt AICI si AICI.
Foto: Razvan Boaca
Nov 13, 2012
Nov 11, 2012
Ion Dinita, un taran USL cu 40 de terenuri si caruta X5
Candidatul USL din Colegiul Astra - Metrom, Ion Dinita, se prezinta ca un "om simplu, muncitor, fiu de taran al acestui pamant". Am incercat sa aflam al carui pamant, si am descoperit ca sunt vreo 40 de fapt, printre care si unul in Marea Britanie.
Potrivit declaratiei de avere (vezi AICI), Dinita are 40 de terenuri imprastiate prin Brasov, Bucuresti, Sighisoara, Braila, Navodari si chiar in Marea Britanie. El s-a legat de glie cu cat de multe case a putut, adica vreo 15, din care trei sunt resedinte de vacanta. Ca orice taran care se respecta, Dinita are si o caruta pe masura, un BMW X5, productie 2010.
Sambata, taranul Dinita a iesit la piata sa intalneasca alti oameni la fel de simpli precum el. S-a induiosat atat de tare, incat le-a oferit din ce are si el in exces prin hambar, adica mai un apartament englezesc de lux, mai o punga cu niste hectare la mare.
PS. Dupa cum este de generos, se pare ca Dinita a scapat definitiv de saracie. Amanunte AICI.
Citeste si: Cancescu si ai lui au umplut teschereaua taranului: Ion Dinita - 20 de milioane de euro din contracte pe bani publici
Potrivit declaratiei de avere (vezi AICI), Dinita are 40 de terenuri imprastiate prin Brasov, Bucuresti, Sighisoara, Braila, Navodari si chiar in Marea Britanie. El s-a legat de glie cu cat de multe case a putut, adica vreo 15, din care trei sunt resedinte de vacanta. Ca orice taran care se respecta, Dinita are si o caruta pe masura, un BMW X5, productie 2010.
Sambata, taranul Dinita a iesit la piata sa intalneasca alti oameni la fel de simpli precum el. S-a induiosat atat de tare, incat le-a oferit din ce are si el in exces prin hambar, adica mai un apartament englezesc de lux, mai o punga cu niste hectare la mare.
PS. Dupa cum este de generos, se pare ca Dinita a scapat definitiv de saracie. Amanunte AICI.
Citeste si: Cancescu si ai lui au umplut teschereaua taranului: Ion Dinita - 20 de milioane de euro din contracte pe bani publici