May 30, 2007

Scripcaru vs. Iorga: Ba pe-a ma-tii!

28.05.2007 - Senatul Romaniei

Nicolae IORGA, Senator PRM de Brasov, Lider al Grupului Parlamentar PRM din Senat:
SC CET Brasov SA (Centrala electrotermica Brasov) furnizeaza, mai precis ar trebui sa furnizeze, caldura si apa calda pentru 42 de mii de apartamente din municipiul nostru. Spun ca ar trebui sa furnizeze, pentru ca un numar foarte mare de brasoveni se plîng de prestatia sub orice critica a acestei societati. Daca problema caldurii s-a rezolvat datorita anotimpului, apa calda a ramas în continuare o problema serioasa. Adica, ba e, ba nu e! Asta în conditiile în care CET Brasov a înghitit sume uriase de bani, atît de la bugetul de stat, cît si de la contribuabilul brasovean. Unde s-au volatilizat aceste sume? Nu este greu de ghicit: în conturile largi ale unor firme-capusa gen AXA sau H&H si în buzunarele încapatoare ale conducerii societatii. Sa exemplificam. Exista firme care primesc în avans, pentru a efectua (sau nu) lucrari sau servicii, sume de peste 100 milioane de lei. Desi societatea este sub Autoritatea Consiliului Local Brasov, nu are Consiliu de Administratie, încalcîndu-se astfel prevederile unei Hotarîri de Guvern. În schimb, cu largul concurs al consilierilor PD si al primarului George Scripcaru, PD-ist si el, activitatea ei este monitorizata, a se citi coordonata, de doi consilieri municipali. Ambii, membri marcanti ai aceluiasi Partid Democrat, unul dintre ei fiind chiar fratele directorului economic al societatii. Prefectul judetului Brasov, ati ghicit, tot membru PD (fost zice el), tace. Nici nu ar putea sa vorbeasca, în conditiile în care a fost director general la CET, avînd un salariu, "modest", de 80 milioane de lei lunar. În ceea ce priveste pregatirea directorilor societatii, actualul prefect (fost director la CET) este sociolog, iar actualul director..., inginer silvic. Interesant este faptul ca nici Curtea de Conturi n-a mai facut vreun control la societate de aproximativ 4 ani. Cum documente care sa ateste multiplele ilegalitati exista, iar unele, în copie, ma oblig sa le pun la dispozitia celor interesati, în numele Grupului Parlamentar PRM din Senat, solicit ministrului Economiei si Finantelor, ministrului de Interne si Reformei în Administratie si presedintelui Curtii de Conturi sa dispuna efectuarea unui control serios la CET Brasov pentru stoparea jafului PD-ist.


30.05.2007 - "Transilvania Expres"

Primarul George Scripcaru l-a acuzat ieri pe senatorul PRM, Nicolae Iorga, ca a votat impotriva unui proiect prin care un teren de 63.989,80 mp a fost trecut din domeniul public al statului si din administrarea Institutului de Cercetare a Cartofului in domeniul public al municipiului Brasov. Acest teren este pe traseul celui de-al treilea tronson al ocolitoarei mici a municipiului Brasov, pornind din DN 13 spre DN 1, pe ruta Calea Cristianului. "Cand a ajuns proiectul in Senat,
Nicolae Iorga a votat impotriva, argumentand ca am eu interese. Aceasta afirmatie a fost monumentala, cred ca avea ceva «probleme» atunci", a spus primarul. In schimb, Iorga a afirmat ca primarul "face diversiuni" si ca, atat el, cat si colegii sai voteaza in cunostinta de cauza: "Eu votez legile dupa ce stiu despre ce e vorba. De exemplu acum sunt la Senat! Nu stiu unde este primarul?! Ii recomand sa-si reactualizeze declaratia de avere, pana nu o fac altii...".


PS Despre declaratia peremistului s-a pomenit fix nicaieri in presa locala.

May 28, 2007

"Ziarul de Roman": PRIMARUL BRASOVULUI, FIU AL SATULUI BURUIENESTI

Nascut la Buruienesti intr-o familie cu noua copii, George Scripcaru a ajuns la 38 de ani, primar al Brasovului. Parintii sai vorbesc cu mindrie de fiul lor, ajuns un important politican democrat. George Scripcaru a fost ales, in 2000, viceprimar al Brasovului, in 2001 presedintele Organizatiei Judetene din Brasov a Partidului Democrat, iar in 2004 cistiga fotoliul de primar. Destul de ocupat cu munca din primarie, George Scripcaru marturiseste ca nu reuseste sa ajunga la parinti, in satul natal, decit foarte rar.

Buruienesti este un satuc din comuna Doljesti, care a inflorit dupa 1989. Aici, unde durabilitatea vetrei se leaga de o traditionala meserie, aceea a lucrului pamintului, a vazut lumina zilei cel care avea sa devina primarul celui mare oras din inima Transilvaniei - Brasov. Oamenii satului Buruienesti nu au fost niciodata foarte instariti, insa dorinta de a invata a copiilor a invins greutatile prin care trecea fiecare familie care avea de crescut o "casa" de copii. La ceasuri de grea cumpana, de amaraciune si deznadejde, taranii si-au indemnat necontenit copiii sa fuga departe, spre carte. Copiii si-au luat repede zborul, acasa raminind doar parintii prinsi de destin in rosturile lor ancestrale.
Saracia l-a impins sa-si faca un rost in viata
George Scripcaru, nascut in 1966, este unul din cei noua frati ai familiei Scripcaru, din satul Buruienesti. In total au fost unsprezece, dar doi dintre ei au plecat mult prea repede din lumea celor vii. Parintii n-au fost niciodata bogati, dar au muncit din greu pentru a-si creste copiii. Tatal sau, Gheorghe Scripcaru, a lucrat pe santierele patriei, iar acasa era mai mult musafir. Mama, Emilia Scripacaru, era cea care ducea greul casei. Se impartea intre copii, gospodarie si munca la cimpul, de la CAP-ul din localitate. Calm, cuminte, retras, cu drag de carte, asa il caracterireaza Emilia Scripcaru pe baiatul sau, George. "La botez, nasul lui Ghita - cum ii spuneam noi cind era acasa - i-a pus sub cap o carte. A avut mina buna, cum se spune, si, astazi, a ajuns om mare. A invatat sa citeasca de la cinci ani. Calendarul i-a fost primul abecedar. Si acum imi aduc aminte cum le spunea fratilor lui: «Voi stiti ce om mare o sa ajung eu?». N-am avut probleme cu Ghita la scoala. Invata bine si se necajea tare cind lua o nota de 8. Nu era ca ceilalti copii, dornici sa mearga la joaca. Statea mai mult acasa si, cind nu facea lectii, ma ajuta in gospodarie. Era mina mea dreapta. Vedea cit de mult muncesc si incerca sa ma ajute. Dumnezeu a avut grija de el, pentru ca tare mult si-a dorit sa reuseasca. N-a renuntat nici un moment sa studieze, sa citeasca. Are acasa, la Brasov, o biblioteca lunga cind gardul nostru, plina de carti. Ne bucuram foarte mult pentru el", a spus Emilia Scripcaru, mama primarului. Dupa absolvirea cursurilor gimnaziale la scoala din sat, in anul 1982, George Scripcaru pleaca in Brasov, sa-si faca un rost in viata. Nu a luat cu dinsul decit sfaturile mamei si dorinta de a-si depasi conditia de copil sarac, crescut intr-un satuc din inima Moldovei. A urmat, pentru inceput, o scoala profesionala. Necazurile nu l-au ocolit, dar a reusit sa treaca peste toate greutatile vietii. "Mi-am propus sa traiesc pe picioarele mele si sa-mi cistig singur existenta. N-a fost usor, pentru ca a trebuit sa ma descurc fara sa am in spate pe cineva care sa ma sustina. Am cunoscut viata de caminist, cu toate problemele pe care le implica, am avut si mari probleme de sanatate, dar am trecut peste toate cu bine. Niciodata nu am fortat lucrurile, ci am luat-o gradat", spune George Scripcaru, primarul orasului Brasov. Si-a definitivat studiile liceale si, apoi, a urmat Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Brasov. S-a casatorit cu o fata din "tara Fagarasului". Impreuna au o fetita, Andreea, eleva la Colegiul National "Andrei Saguna", din Brasov. Paralel, si-a inceput ascensiunea in viata politica si a comunitatii, parcurgind toate etapele specifice unei cariere politice si administrative.
Fiul satului Buruienesti a devenit primarul orasului Brasov
Entuziasmul tineretii l-a determinat pe George Scripcaru sa fie alaturi de cei care au avut curajul sa iasa in fata in momentele premergatoare evenimentelor din decembrie 1989. Astfel, George Scripcaru a facut parte din primul Consiliu Municipal Provizoriu de Reprezentare Cetateneasca Brasov, organism care asigura administrarea Brasovului in primele noua luni dupa Revolutie. Ascensiunea lui George Scripcaru in viata publica s-a produs destul de repede. In anul 1992, se inscrie in rindurile Partidului Democrat, caruia ii va ramine fidel pina la cistigarea fotoliului de primar al orasului Brasov. Tot in acelasi an, este numit in functia de presedinte al Organizatiei de Tineret Brasov a Partidului Democrat. Doi ani mai tirziu, George Scripcaru este ales in fruntea Organizatiei Judetene de Tineret si vicepresedintele Organizatiei Nationale de Tineret a Partidului Democrat. Hotaraste ca e timpul sa se implice si in viata comunitatii si, in perioada 1996-2000, activeaza ca si consilier local la Brasov. In anul 2001, candideaza si este ales in functia de presedinte al Organizatiei Judetene a Partidului Democrat. La alegerile locale din anul 2000, George Scripcaru este ales viceprimar al orasului Brasov, iar la cele din anul 2004, brasovenii il voteaza la sefia Primariei Brasov. Nu a cistigat din primul tur, cind a fost votat de 42,21% dintre brasovenii care au mers la urne, dar a plecat favorit in cel de-al doilea tur de scrutin. "Am fost tare suparata cind am vazut ca n-a cistigat alegerile in primul tur, dar m-am rugat lui Dumnezeu si, la al doilea tur, am plins de bucurie", isi aminteste mama primarului. Batrina spune ca, de cind baiatul ei a ajuns primar, il vede foarte rar. "Pe la noi n-a fost decit de doua ori de cind este primar. E foarte ocupat. Rar il prind si la televizor. Avem treaba in gospodarie si nu prea e timp de uitat la stiri. Am fost si eu de citeva ori in Brasov si am ascultat ce vorbeau oamenii prin oras, prin piata. Toti spun ca, de cind e el primar, a inflorit orasul. Nu-i place sa stea in birou, merge mult pe teren pentru a cunoaste in mod direct situatia orasului", spune mama primarului. Dupa cistigarea alegerilor, George Scripcaru s-a reintors in sat, sa imparta bucuria cu parintii, fratii si cei apropiati. "Nu mai fusesem acasa de sapte ani. Imi pusesem in gind sa ma intorc acasa doar atunci cind ma voi realiza. Si ziua aceea sosise", isi aminteste George Scripcaru. Preotul paroh de la biserica catolica din sat i-a facut o primire pe cinste. "Parintele a spus tuturor celor prezenti in biserica ca este o mindrie pentru toata comuna ca un fiu al satului Buruienesti a ajuns atit de departe. Apoi, l-a urcat pe altar, i-a dat cuvintul, iar lumea l-a aplaudat. A fost foarte frumos", a spus mama primarului. Mai tirziu, George Scripcaru a facut o donatie de 60 de milioane de lei pentru constructia casei parohiale de la biserica catolica din sat. Batrina spune ca fiul ei este o persoana foarte credincioasa. "Are o banca rezervata la biserica, unde merge la slujba. Nu obisnuieste sa lipseasca decit atunci cind merge in strainatate. Atunci, George nu uita sa treaca pe la parinte si sa-i spuna ca pleaca pentru o perioada din Brasov", spune femeia. Singurul necaz al parintilor primarului din Brasov este ca meciul dintre fiul lor si ursii gunoieri - una din problemele orasului Brasov - se termina, cam de mult timp, remiza. In rest, ei sint convinsi ca nu-i vor face de rusine si ca va face tot ce crede ca trebuie de facut pentru brasoveni, asa cum face primarul Gheorghe Cojocaru pentru locuitorii comunei Doljesti. La 17 ani de la evenimentele din decembrie 1989, George Scripcaru spune: "Experienta de atunci mi-a folosit foarte mult. Am tras foarte multe invataturi. Atunci m-am calit si sint fericit ca azi pot sa ma uit in ochii fiecaria fara sa-mi plec privirea. Asa cum am invatat in acele noua luni, acum fac totul pentru oras si pentru oameni".
Aici gasesti articolul.

May 10, 2007

Gura prostului in casa spanzuratului

Intr-un acces (abces?) de transparenta, "Transilvania Expres" dezvaluie cochet niste lenjerie fina si intima, cat sa sugereze natura serviciilor prestate autoritatilor locale.

Intr-un articol publicat in editia de astazi, consilierul judetean UDMR Stefan Aranyosi se arata deranjat de intrebarile unei tanti reporterite, la care raspunde in buna traditie a politicienilor brasoveni, obisnuiti cu altfel de pozitii din partea presei scrise sau orale. "Si de acum incolo, la sedintele de plen, n-o sa mai votez sa se dea bani la ziarul vostru."
http://www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=49440

P.S. Ce-i drept, articolul asta a fost publicat intr-un supliment al ziarului, "TEXPlus", peste care jupan este Alexandru Ghiza, singurul de pe acolo caruia i-au mai ramas ceva urme de profesionalism si etica. Pazeste-le bine, Alghi.