Un primar de cosmar

Este titlul super-productiei de apa rece, creata pe platourile CET, cu celebrul artist Georgica Scripica in rol principal. Productia reprezinta continuarea si finalizarea seriei de succes inceputa cu "Tantalaul si gogoagamanul", in care Scripica se afirma alaturi de monstrul sacru al studiourilor de produs bani murdari, Costica Pateu. Cum aceste comedii negre au falimentat casa de productie CET, star-ul din "Un primar de cosmar" anunta fanii si investitorii interesati ca va urma o noua cariera.

Bonus. Un review din 2006 al primelor episoade din seria neagra care i-a umplut pe simplii spectatori si telespectatori de paduchi si datorii.

Motto: “Brasovenii care nu au apa calda si si-au platit facturile, sa-i ia de gat pe cei rau-platnici”
George Scripcaru, primar al Brasovului

Subiectul CET (Consum de Energie prin Tremurici) a devenit, cica, chestie de apriga disputa politica intre alesii pesedisti si pedisti. Zilele acestea, baietii cu functii constata ca, timp de patru luni, peste 150.000 de brasoveni s-au bucurat de confortul pacientilor de la psihiatrie, tratandu-se cu dusuri reci. Mai mult, din motive meteorologice neobisnuite, care tin de o surprinzatoare sosire a frigului, respectivii brasoveni nici nu mai au unde sa se incalzeasca dupa iesirea de la baie. Lipsa de Q continua atat prin robinete, cat si prin calorifere. PD, prin vocea responsabilului Scripcaru zice ca este vina brasovenilor care nu si-au platit facturile si a PSD care a privatizat Distrigaz. PSD, pe mai multe voci, il acuza pe mai devreme pomenitul de incompetenta si propune solutii specifice, extrem de ingenioase, cum ar fi ca biznismenii sa achite facturile sarantocilor. Dar, brasovenii care nu duc lipsa de IQ mai ridicat stiu ca energia furnizata de CET este mai scumpa cu 50% decat in restul tarii, iar in aceasta iarna se vor adauga inca 60%. Si mai stiu ca s-a ajuns la aceasta situatie de normalitate exclusiv prin vina celor doua gasti, dupa cum se va vedea in continuare.

Guvernul PSD condus de Adrian Nastase, prin Ministerul Administratiei Publice, a promovat, in aprilie 2002, strategia de termoficare urbana furnizata in sistem centralizat. Aceasta presupunea transferul din subordinea societatii de stat SC Termoelectrica SA in grija comunitatilor locale, a centralelor furnizoare de energie termica, toate falimentare. Scopul nu tinea de descentralizare, cat de eliminarea unor cheltuieli si responsabilitati care afectau succesele economice impresionante ale fostului guvern. Decizia nu putea intra in vigoare fara aprobarea consiliilor locale, printre care s-a remarcat cel brasovean, fiind printre putinele care s-a executat cu promptitudine si larga majoritate. Desi, la vremea respectiva exista o strategie de termoficare aprobata de acelasi consiliu, in august 2001, care prevedea crearea unor centrale de cartier sau de bloc, finantarea putand fi asigurata prin imprumut public si/sau fonduri guvernamentale. Fostul primar Ioan Ghise considera ca preluarea CET Brasov de catre municipalitate este o greseala strategica, intrucat mentinerea in functiune a acesteia nu va determina o scadere a costurilor pentru cetateni. Potrivit lui Ghise, preluarea CET Brasov de catre Consiliul Local urma sa determine o inrautatire a situatiei financiare a municipiului. "Interesul nostru nu este sa salvam monstrul. Cei 800 de angajati isi pot gasi un loc de munca. Interesul nostru este ca locuitorii orasului sa beneficieze de un serviciu de calitate la pret scazut", sustinea Ghise.

Insa, consilierii au decis, dupa aproape patru ore de discutii, sa preia fara plata CET Brasov, din domeniul privat al statului in domeniul public al municipiului Brasov si in administrarea Consiliului Local. Majoritatea a fost asigurata de cele 18 voturi ale PSD si PD, la care s-au adaugat cele ale UDMR si PRM. Teoretic in opozitie unii fata de altii, pesedistii si pedistii au avut numai de castigat impreuna. In falimentarul CET, devenit SC CET SA, a fost numit un consiliu de administratie din care faceau parte 12 consilieri locali ai PSD si PD, fiecare cu o indemnizatie de 20% din salariul directorului general, care nu a fost facut niciodata public.

De atunci, CET a inghitit zeci de milioane de euro de la bugetul local si a emis, cu recunostinta, facturi de neam-prost, cele mai mari din tara. Brasovenii au avut numai de pierdut si vor pierde si mai mult. Printre castigatori se numara consilierii cu indemnizatii de la CET, angajatii CET numiti pe criterii politice, cum ar fi managerul pedist Mircea Paraschiv si, desigur, firmele consilierilor. Par egzamplu, cea a consilierului PD Ladislau Hathazi, care aprovizioneaza CET cu carbune la pret supraevaluat.