De ce BrasovNews nu vrea aeroport

In general pentru ca cineva a platit BrasovNews ca sa scrie dupa dictare, in particular pentru ca are vodca in vene. Astia sunt postacii de partid. Ceilalti sunt sincer intrigati. Chiar asa, ce fel de oameni sunt aia care nu vor sa le fie mai bine?

Multe reactii emotionale si mai putina analiza la rece a povestii cu aeroportul. Articolul privind previzibilul faliment al aeroportului are la baza argumente care tin de logica si justificare economica. Reactiile sunt un exemplu clasic de "wishful thinking": un ansamblu de convingeri bazat pe ceea ce ar fi frumos sa se intample, dar care ignora evidenta, ratiunea si realitatea.

Evident ca nu exista brasovean care sa nu fie ingrozit de pespectiva unui drum prin traficul de cosmar de pe DN1. Care sa nu se fi simtit umilit si neputincios in confruntarea absurda de pe traseu cu mitocania si marlania damboviteana. Care sa nu-si doreasca ce e mai bine pentru orasul sau, pentru familia sa, pentru viitor. Dar toate aceste dorinte nu tin loc de plan de afaceri decat daca esti un politician populist si demagog. Cam asa cum a fost spaniolul Carlos Fabra.

Simbolul ruinei, un aeroport catre nicaieri

Carlos Fabra a condus timp de 22 de ani provincia Castellon, Spania. Lui i se datoreaza constructia aeroportului, care a costat 150 de milioane de euro. A fost inaugurat in martie 2011 si niciun avion n-a ajuns vreodata acolo. De fapt, doar unul, o macheta de aluminiu care a fost postata in batjocura pe statuia lui Fabra, ridicata in preajma aeroportului.

"Gluma de saptamana asta este ca au aterizat pe Marte, inainte de a ajunge la Castellon. Oamenii sunt suparati. Cu totii am crezut ca joburile ne vor veni la usa, dar cine stie daca aeroportul se va deschide vreodata". Asta credea un angajat al unui garaj din Castellon in urma cu trei luni, intr-unul din numeroasele materiale pe aceasta tema publicate in presa internationala.

Si nu numai el. Fabra a fost atat de sigur de succesul investitiei incat si-a comandat o statuie inalta de 24 de metri langa aeroport pentru ca meritele sale sa fie recunoscute pururi. In martie 2011, cand aeroportul era inaugurat formal in absenta avioanelor, Fabra a spus ca chiar si asa acesta ar putea fi util pentru a atrage turisti, care vor avea liber sa circule pe piste sau in alte zone in care in mod normal nu au acces.

Fabra a fost nevoit sa demisioneze in iulie 2012 si este cercetat acum pentru acte de coruptie si evaziune fiscala. Va aparea in fata tribunalului spre sfarsitul acestui an.

Provincia Castellon are o populatie de 300.000 de oameni. Capitala, Castellon de la Plana, are 170.000 de locuitori. Zona este superba: castele, munti, plaje, insule, un potential turistic fantastic. Dar aeroportul a ramas tot fara clienti. Doar o cincime dintre aeroporturile Spaniei au avut anul trecut profit.

Statuia lui Fabra a devenit un simbol al investitiilor aberante care au aruncat Spania in recesiunea grava de astazi. Un sfert dintre spanioli nu au loc de munca. Articole pe acest subiect sunt AICI si AICI.

Statuie pentru Aristotel

Probabil ca si in Castellon toata lumea a fost unanim de acord ca aeroportul este cea mai buna solutie pentru crearea de locuri de munca si atragerea turistilor. Daca or fi existat voci critice, cu siguranta ca acestea nu doreau deloc binele locuitorilor, erau platite de opozantii socialisti ai lui Fabra sau au tras prea multa sangria in vene.

Aeroportul de la Ghimbav se va face, indiferent de ce se scrie pe aici sau aiurea. A devenit un fetis. Risti linsarea pe trotuarul de la Consiliul Judetean daca zici ceva de rau. Banii s-au pus deja in miscare,  mizele sunt foarte mari, fauna de partid cu firme sta deja ciorchine. Autoritatile au anuntat ca va costa peste 90 de milioane de euro, noi am fost optimisti anuntand 40, probabil ca va ajunge la mai mult decat dublu, in jur de 200.  In conditiile in care nu a existat dezbatere publica, nimeni nu cunoaste studiul de fezabilitate, iar toti fug ca dracul de tamaie sa bage vreun ban in afacere. Banii lor proprii, caci ai statului sau comunitatii sunt tot timpul disponibili.

Poate ca nu va fi asa. Poate ca dupa ce vor fi plimbate niste moaste prin zona va fi un succes. BrasovNews promite ca va defila 24 de ore prin fata aeroportului cu pancarte cu "I love you, Bebe. Esti number one" in ziua in care se va anunta ca a avut profit chiar si un leu. Aeroportul, nu vreo firma de-a lui sau de-a mereu prezentilor Butuza, Lupu, Dinita, Nita & Comp. Basca vom suporta din buzunarele proprii placuta cu "Investitie realizata cu sprijinul Presedintelui Consiliului Judetean, Domnul Aristotel Cancescu", caci de statuie se ocupa deja altii.

Alte articole, mai vesele, pe acest subiect sunt pe Dealul Melcilor si BizBrasov.

Aeroportul Brasov - O afacere falimentara din start

Aeroportul Brasov este o afacere falimentara. O gaura care va inghiti zeci de milioane de euro din banii comunitatii si de care se va alege praful, intrucat nu are nicio justificare economica. Singurii beneficiari sunt politicienii.

Aeroport nou la numai o ora de Otopeni?

Prima observatie de bun-simt tine de oportunitate. Dupa ce va fi gata autostrada, care va fi rostul unui nou aeroport, situat la o ora si jumatate de Otopeni? Iar asta in cel mai rau caz, pentru ca distanta va putea fi parcursa lejer intr-o ora. Un astfel de aeroport se justifica pentru a decongestiona traficul de pe cel mare, cum ar fi Beauvais pentru "Charles de Gaulle" de la Paris sau Luton pentru londonezul "Heathrow". Dar pentru asa ceva avem deja Baneasa.

Cati vor folosi Aeroportul Brasov ca sa fie rentabil?

Desigur, pentru brasoveni ar fi avantajos un aeroport foarte aproape, dar este imposibil de crezut ca atat ei cat si, sa zicem cei din Harghita sau Covasna, ca altii n-ar mai fi interesati, vor calatori intr-un numar atat de mare incat sa determine companiile aeriene sa planifice zboruri de la Brasov. Hai, sa fim optimisti, doua-trei zboruri pe luna catre Italia sau Spania, dar acestea nu acopera nici pe departe cheltuielile cu intretinerea aeroportului.

Pe de alta parte, se spune ca aeroportul va aduce turisti. Deocamdata, 90% dintre turistii care vin la Brasov si prin judet sunt romani, acestia cu siguranta nu vor folosi avionul. Este posibil ca Brasovul sa exercite o asemenea atractie pentru turistii straini incat sa apara curse aeriene regulate catre noi, singura situatie in care aeroportul s-ar dovedi profitabil? Aici avem un studiu de caz extrem de interesant, situatiile sunt mai mult decat similare.

Cazul aeroportului fantoma de la Huesca (Spania)

Huesca este situat la poalele muntilor Pirinei, fiind capitala provinciei Huesca, in nordul Spaniei. Aeroportul Huesca a fost construit in 2007, la initiativa unui politician local. El a spus ca aeroportul este necesar pentru a trage turisti la schi in muntii Pirinei. Aeroportul a costat 40 de milioane de euro. Intre 2007 si 2011, deci in patru ani, numarul total al pasagerilor care au trecut prin aeroport a fost de 20.000.   In luna iulie 2011 au fost 15 pasageri, in august zero pasageri, iar in septembrie doar patru. Acum aeroportul este o fantoma.

Conform unui calcul simplu, autoritatile din Huesca au cheltuit cate 2.000 de euro din banii comunitatii pentru fiecare pasager care a aterizat pe aeroportul lor.

"A fost realizat fara un plan solid de afaceri. Astazi nu as mai investi in asa ceva", spune acum cel care se ocupa de lucrarile publice din Huesca. Vezi mai jos un material realizat de Agentia France Presse pe acest subiect.



O situatie identica s-a inregistrat si in cazul Aeroportului Castellon, tot din Spania. A costat 150 de milioane de euro si a fost realizat tot la initiativa politicienilor, care au promis ca va crea locuri de munca si va atrage turisti pentru plajele din regiune, renumite pentru frumusetea lor. A creat doar o imensa gaura bugetului local, niciun singur avion n-a decolat sau aterizat de pe Castellon.

Plan de afaceri pentru Aeroportul Brasov? 

Consiliul Judetean ar trebui sa aiba un plan de afaceri beton, nu solid, ca sa reusim noi unde au dat chix spaniolii cu tot cu muntii si plajele lor. Cat este de beton rezulta atat din refuzul Guvernului, cat si al bancilor de a investi in aeroport. Lucru recunoscut chiar de Aristotel Cancescu, care a facut public faptul ca "Erste Bank nu este interesata sa finanteze", dupa ce a vazut studiul de fezabilitate. Astfel incat banii vor veni numai din pixul lui Cancescu, de la bugetul administratie judetene, fara niciun argument economic.

Asta vor brasovenii

Singurul argument care ar putea justifica realizarea aeroportului este ca "asa vor brasovenii". Este foarte adevarat, insa brasovenii nu stiu ca aeroportul va fi o gaura neagra care va inghiti cel putin 40 de milioane de euro pentru constructie, iar apoi inca cateva sute de mii lunar pentru intretinere.

Spaniolii au cheltuit acesti bani intr-o perioada de boom economic, ii aveau in exces, noi ii spulberam in plina criza, in care fiecare leu ar trebui atent directionat. Cu banii pentru acest aeroport inutil, din care vor zbura numai pasarile, se putea finaliza, de exemplu, renovarea spitalelor din Brasov si achizitiona aparatura de ultima generatie. Sau repara scolile din judet, care se darama peste copiii inghetati.

Adevaratii beneficiari

Un lucru este cert, brasovenii nu vor avea nimic de castigat de pe urma acestei afaceri, poate doar mandria de a avea aeroport. O mandrie care va ustura bine la buzunar.

Beneficiari sunt, ca de obicei, dragii nostri politicieni. Astazi, Aristotel Cancescu si Constantin Nita, au aparut triumfatori intr-o conferinta de presa pentru a anunta electoratul ca USL ii face in sfarsit aeroport. Peste zece milioane de euro din conturile Consiliului Judetean vor zbura catre firmele lui Marcel Butuza, castigatorul licitatiei pentru realizarea pistei, fost pana mai ieri principal client si sponsor al primarului George Scripcaru. Deja, aproape un milion a decolat catre firmele lui Ion Dinita, candidat USL. Alte sute de mii vor ateriza in conturile lui Liviu Lupu, vicepresedinte PSD, care va asigura prin firma sa de paza securitatea aeroportului. Si firma de curatenie a vicepresedintelui PNL Iulian Mara  nu trebuie sa ruleze si ea niste bani? Si mai sunt o multime de alte servicii prin aeroport care au nevoie de specialistii din PNL si PSD. Avioane vor fi mai putine, spre deloc.

S-au scapat in pantaloni! PSD s-a dat cu aerodromul "smecherilor" PDL

Ce povesteam pe aici despre viteazul Pateu? Ca o sa i se pleosteasca rapid mustata dupa ce l-a luat Scripcaru in balon din avion ca "vorbeste prostii" si ca il deranjeaza. Ieri, subalternii lui Pateu din Consiliul Local au votat in par si in chelia fostului sau sofer Ghirda, sef peste consilierii PSD, proiectul propus de Scripcaru si PDL privind constructia unui aerodrom pe langa viitorul aeroport. Acelasi proiect si acelasi aerodrom despre care, cu nu mai putin de sase zile in urma, ministrul Nita isi zburlea podoaba faciala prin "Cotidianul" ca este o "bataie de joc" si ca PDL il vrea pentru "smecherii sai". Atat de smecheri ca i-au zburat Pateului impresiile din cap si l-au aterizat inapoi la respect.

Ce chiloti mai zboara pe la Judet si Primarie

Un banc cu cetateni dintr-o zona geografica familiara unei bune parti a brasovenilor zice ca la intrebarea abisala "ce sunt chilotii?", raspunsul ar fi "aia de chiloteaza avioane".

Abisale trebuie sa fie si zguduirile intelectuale ale celor doi sefi rivali de baobab, contemporani printr-un straniu accident istoric cu zborul motorizat. Dupa ce si-a atarnat fiecare ba un giratoriu, ba un laser cu placuta de domeniul cu liane, zdranganele de impresionat supusii de pe crengile inferioare, mai lipsea si niste harmalaie. Care a crescut de la onomatopee si amenzi scuipate, la zgomot de motoare greu turate prin materia cenusie. Se cheama evolutie ca fiecare vrea aeroport la el in baobab, dar prostie erecta sa planezi peste veriga lipsa care este autostrada. Pentru ca numai in tara baobabilor se aterizeaza direct in mijlocul junglei, de unde ori se fuge de spaima lighioanelor, ori se trece direct la vanarea lor. Nici n-ar fi rau daca s-ar incepe cu alea politice.

Pana sa se faca autostrada care sa aduca avioane la Brasov, chilotii vor ramane doar in capetele celor doi, de unde vor decola eventual spre inamic si numai cei cu partea maro in fata.