Studentul Scripcaru a fost cam chiulangiu

Daca studentul George Scripcaru ar fi trecut mai des pe la cursurile Facultatii de Educatie Fizica si Sport ar fi aflat ca ciclismul este si dumnealui un sport.
La Brasov, biciclistii au parte de un tratament cu totul special, fata de restul tarii si al lumii normale la cap. Precum cainii, biciclistii sunt un potential pericol si trebuie luate masuri de prevedere. Ei nu au ce cauta prin parcuri, unde trebuie sa zburde nestingheriti pensionarii orasului, pentru ca au la dispozitie atatea strazi frumoase cu giratorii splendide. Au loc destul sa se invarta prin oras pe multitudinea de trasee special delimitate, unde se simt in siguranta impreuna cu familia si cu copiii lor biciclisti.

Brasov este probabil singurul mare oras in care biciclistii n-au voie in parc. Nu face sens o comparatie cu ce se intampla mai la vest de tara, sa privim chiar mai spre dispretuitul sud, al nostru. La Bucuresti, nu numai ca pedalezi in voie prin Herastrau sau Cismigiu, dar se si incurajeaza, sunt pe acolo centre de inchiriat gratuit biciclete. Culmea culmilor, si prin parcurile alea sunt pensionari, si copii mici. Cine stie, poate ca aia sunt mai zdraveni decat astia ai Brasovului.

In relatia cu biciclistii, Primaria Brasov cam pedaleaza in gol. Da bine la poza, dar tot pensionarii inspaimantati de animalele alea pe doua roti, care le strica siesta in parc, conteaza mai mult la alegeri. mai mult ca sigur ca sunt aceeasi pensionari care se temeau ca tramvaiul le darama casa.

Cea mai buna solutie ar fi ca masa aia critica de se aduna lunar la pedalat sa-l trimita pe Scripcaru inapoi la scoala.

Pateu si Aristotel iar ne fac la portofel

"Nu neg că este şi un aspect politic în acest demers, mai ales că preşedintele Băsescu se teme de un asemenea referendum" zice presedintele Consiliului Judetean Aristotel Cancescu despre preconizatul referendum local privind regionalizarea. Referendumul va costa 100.000 de lei din banii Consiliului Judetean, adica fonduri publice.

Aici se pune o intrebare de bun simt: Daca acest referendum este politic, de ce nu este organizat si platit de cei interesati sa profite politic, adica PSD si PNL? De ce Pateu si Aristotel nu scot cei 20.000 de euroi din buzunarele lor, daca tot vor sa-i dea lui Basescu cu referendumul in cap?

Cei 20.000 de euro alocati pentru referendum sunt din taxele si impozitele tuturor, inclusiv ale celor care au votat si inca mai simpatizeaza cu Basescu. Aia au fost intrebati daca vor sa fie muiti pe banii lor? Sau tocmai asta este scopul. Bine, si aia care nu iubesc si nu fac parte din niciuna din cele doua gasti politice ce vina au? Cancescu face galagie cu bannere ca nu sunt bani de spitale, dar gaseste repede niste zeci de mii ca sa faca ceva manevre politice pe spinarea bolnavilor care-si achita darile la stat.

Daca ar fi ceva mai inteligent, Scripcaru ar putea sa o puna si el repede de un referendum-replica, tot are majoritate in Consiliul Local. De exemplu, ceva pe tema prezervarii decentei in cladirile publice. Tot asa, cu o singura intrebare: "Sunteti de acord sa se interzica accesul in institutiile publice al persoanelor de sex incert care-si vopsesc parul?"

Rubedeniada, faza pe judet

Dupa ce am scris, in premiera, despre Fratia Gaborilor care a impanzit structurile municipalitatii brasovene, un comentator de pe un site, ce preluase informatia, se manifesta nervos: “Pai, si la Consiliul Judetean de ce nu mergeti, ba, sa vedeti si ce-i acolo?” Am fost. Si am constatat ca din cei 140 de angajati care apar cu declaratii de avere pe site-ul institutiei, peste 10% sunt rude intre ei, in special sot-sotie. In fruntea inruditilor, ca un bun exemplu, troneaza insusi presedintele, Aristotel Cancescu, a carui sotie (cel putin in actele afisate) munceste intr-o institutie subordonata CJ, la Biblioteca Judeteana.

Celelalte cupluri care nu pot sta despartite nici macar cand sunt la munca sunt urmatoarele:

Familia Antal

Familia Craciun

Familia Iures

Familia Maxim

Familia Moldovan

Si cu familia Nazare, care nu apare, insa sotul este director de Biblioteca Judeteana iar sotia, ceva sef serviciu, pana la un moment dat imparteau chiar si acelasi birou. Dupa cum se vede, majoritatea inruditilor sunt cu ceva functii de conducere sau consilieri judeteni. Nea Vasile de la poarta mai are de asteptat pana sa-si angajeze si el nevasta.

Iunie 1990: Mineriada din Brasov

Putini isi mai aduc aminte, dar si mai putini stiu. Brasovenii nu au stat deoparte si nu au fost indiferenti fata de miscarea maraton de protest din Piata Universitatii, de la inceputul anului 1990. Fenomenul "Piata Universitatii", de contestare pasnica a noilor structuri de putere, intesate de fosti nomenclaturisti comunisti, s-a manifestat si la Brasov. Si, in acelasi mod, protestul tinerilor a sfarsit zdrobit sub batele "oamenilor de bine", dirijati si manipulati de FSN.


Brasov, 1990. In timp ce studentii bucuresteni ocupa Piata Universitatii, cei brasoveni se gandesc ca n-ar putea sa stea chiar degeaba, intr-un oras cu ceva traditie protestatara. O parte isi iau cortul in spinare si pleaca la Capitala, iar altii, mai sedentari, se instaleaza in Piata Sfatului. O scena este montata pe latura dinspre piata a actualului Muzeu al Civilizatiei Urbane, apar chiar si niste corturi, din boxe se aude "mai bine mort, decat comunist", gata, avem si noi Piata Universitatii a noastra. Zilnic, in Piata Sfatului vin zeci, sute, de elevi si studenti care canta, striga la unison "Iliescu, te iubim, ca ca tine nu gasim" si scandeaza insistent numele si prenumele noului conducator, "Jos Iliescu". La microfoane se perinda intelectuali locali, discursurile sunt pasionale, idealiste, pline de nerv si de speranta. Unul dintre brasovenii cei mai activi in Piata este scriitorul Vasile Gogea. O mana de om, un trup firav, marcat de o paloare accentuata, dar de unde razbate o voce care cutremura centrul Brasovului. Pana pe 13 iunie.

In paralel cu debarcarea minerilor la Bucuresti, in Piata Sfatului isi fac aparitia camioane cu muncitori adusi de la Steagu' Rosu si Tractorul. Inarmati cu bate si tevi, condusi de activistii fesenisti ai Brasovului, ei aduc mult ravnita liniste a lui Ion Iliescu de indata. Luati de val, doresc sa planteze si panselute, dar n-au loc de pavaj. Golanii dracu', nu puteau gasi un alt loc pentru protestat!

Muncitori din Brasov au fost prezenti si in Piata Universitatii, pentru a face ordine. Conform marturiilor actorului fesenist Gheorghe Gridanusu, presedintele din acea vreme al FSN Brasov, Emil Stoica, i-a cerut sa umple 12 vagoane cu muncitori, pe care sa le trimita apoi la Bucuresti. A reusit sa stranga numai 60 de oameni. Acum, Emil Stoica nu mai recunoaste. Declaratiile celor doi sunt aici.

Asa, de final, merita amintite numele unor vajnici activisti fesenisti in Brasovul anului 1990, care mai apoi au facut o oarecare cariera: Ion Gontea (actual prefect al Brasovului), Aristotel Cancescu (actual presedinte al Consiliului Judetean si al PNL Brasov), George Scripcaru (actual primar al Brasovului si presedinte PDL Brasov), Constantin Nita (actual presedinte PSD Brasov).

O resursa unica ignorata: Catacombele Brasovului

De curand, lucrarile de extindere ale Festival '39, executate in subsolul localului (fostul Groove Garden), au dat la iveala lucruri uimitoare. Tarnacopul muncitorilor a lovit in gol, iesind la iveala un tunel. S-au aventurat putin, directia era spre Tampa, dupa care au renuntat si au inchis accesul.

Povestile si zvonurile despre catacombele Brasovului sunt numeroase. Cu totii am vazut intrarile de Dupa Ziduri, unii chiar le-au explorat, in pofida legendelor inspaimantatoare cu oameni care s-au pierdut si nu au mai iesit. Acum sunt blocate. Se pare ca exista un intreg paienjenis de tuneluri sub Brasovul Medieval, majoritatea facand legatura intre turnurile de aparare si centrul orasului.

Vestea despre galeriile descoperite sub Festival '39 a ajuns te miri unde, mai putin printre brasoveni. Ospatarii localului s-au trezit cu turisti straini, mai ales americani, care cereau frumos sa li se arate si lor catacombele. Nu este nici cea mai mica indoiala ca toate aceste tuneluri, sapate in vremuri innegurate si invaluite in mister, reprezinta o resursa turistica fenomenala pentru Brasov. Atunci de ce nu sunt deschise, amenajate si promovate?

Oficialitatile locale stiu de existenta lor, cat si de potentialul acestora. Pana si un inteligent precum consilierul local Chiriches a vazut oportunitatile, spunand ca ar trebui promovate turistic. Dar tot el a dezvaluit ca, cel putin pana in 1989, catacombele erau sub controlul Armatei. Aceasta ar putea fi explicatia tacerii care inconjoara subteranele Brasovului. Sa fie considerate, in continuare, de importanta strategica, sa tina de siguranta nationala? Ar fi ridicol ca aceasta logica de razboi rece sa functioneze in continuare, cu secretosenie excesiva, mai ales ca astia cu satelitii si cu tehnologia lor pot calcula milimetric traseul impleticit al plutonierului intre popota si privata. Si, mai ales, la ce-ar putea fi utile armatei, ca sa-i ascunda pe fruntasii Gheorghe si Vasile ca Bin Laden pe talibanii lui prin grotele Afganistanului?

Cineva ar trebui sa raspunda la aceste intrebari, pe care multi brasoveni si le pun. Inca o data: De ce o resursa turistica unica si cu un potential formidabil, precum catacombele ascunse ale Brasovului, este ignorata?

Alte amanunte despre partea nevazuta si inca nestiuta a Brasovului cititi in Financiarul si Brasovul Tau.

De ce sa refacem cetatea Brasovului?

Ne raspunde domnul Aristotel Cancescu, prezident de Consiliul Judetean si de feleala de partid: ca sa avem pe ce pune afise electorale.
Da mai frumos numele stimabilului pe un monument istoric, cum ar fi Turnul Postavarilor, decat pe vreo tabla ruginita de "afisaj electoral". Ce da urat si ar fi avut parfum de Scheiße pentru vechii locuitori sasi ar fi urmatoarele:

1. alterarea primitiva a muncii lor cu niste flegme galbene

2. utilizarea abuziva a banilor comunitatii in interesul unui anumit partid politic, prin tiparirea bannerelor cu unul dintre simbolurile PNL (culorile galben/albastru), partidul din care face parte stimabilul

3. promovarea nesimtita a unei activitati care intra in fisa postului. Stimabilul are birou in centru, sofer la scara, secretara si salar pentru vopseluri pentru ca a fost angajat de comunitatea brasoveana ca sa refaca si centrul istoric, printre altele. Este ca si cum s-ar trezi el ca pe cladirea proprietate personala "MIX Grup" vine un Manzala, de exemplu, sa puna un banner mare cu "Bai, Surule, observi ce emisiune senzationala fac pentru tine, astept sa-mi maresti renumeratia". N-ar albi stimabilul Cancescu la loc?

Altfel, bannerul ala este usor de dat jos, se tine in niste ate. Se asteapta un patriot local pentru a restabili frumusetea Turnului Postavarilor.

Cancescu a descoperit elixirul tineretii

Presedintelui Consiliului Judetean, Aristotel Cancescu, a inceput sa i se innegreasca parul. Deocamdata bate intr-o zona de maroniu, dar evolutia este spre un negru viguros, desigur. Se pare ca Strania poveste a lui Benjamin Button nu este chiar o fictiune. Curand, Cancescu va deveni Bebe.