"Monitorul Expres" inspaimanta brasovenii cu o stire cutremuratoare, trantita pe intreaga prima pagina: balariile au invadat sinele de tren din gara Predeal. Dupa ce au verificat tematori gara Brasov, cititorii ziarului au constatat ca numai datorita muncii eminentului specialist din Buruienesti suntem feriti de asemenea molimi.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=index&s_id=32214
Oct 24, 2006
Oct 23, 2006
Efectul scump al lipsei de caldura, garantat de cardasia pesedisto-pedista
Motto: “Brasovenii care nu au apa calda si si-au platit facturile, sa-i ia de gat pe cei rau-platnici”
George Scripcaru, primar al Brasovului
Subiectul CET (Consum de Energie prin Tremurici) a devenit, cica, chestie de apriga disputa politica intre alesii pesedisti si pedisti. Zilele acestea, baietii cu functii constata ca, timp de patru luni, peste 150.000 de brasoveni s-au bucurat de confortul pacientilor de la psihiatrie, tratandu-se cu dusuri reci. Mai mult, din motive meteorologice neobisnuite, care tin de o surprinzatoare sosire a frigului, respectivii brasoveni nici nu mai au unde sa se incalzeasca dupa iesirea de la baie. Lipsa de Q continua atat prin robinete, cat si prin calorifere. PD, prin vocea responsabilului Scripcaru zice ca este vina brasovenilor care nu si-au platit facturile si a PSD care a privatizat Distrigaz. PSD, pe mai multe voci, il acuza pe mai devreme pomenitul de incompetenta si propune solutii specifice, extrem de ingenioase, cum ar fi ca biznismenii sa achite facturile sarantocilor. Dar, brasovenii care nu duc lipsa de IQ mai ridicat stiu ca energia furnizata de CET este mai scumpa cu 50% decat in restul tarii, iar in aceasta iarna se vor adauga inca 60%. Si mai stiu ca s-a ajuns la aceasta situatie de normalitate exclusiv prin vina celor doua gasti, dupa cum se va vedea in continuare.
Guvernul PSD condus de Adrian Nastase, prin Ministerul Administratiei Publice, a promovat, in aprilie 2002, strategia de termoficare urbana furnizata in sistem centralizat. Aceasta presupunea transferul din subordinea societatii de stat SC Termoelectrica SA in grija comunitatilor locale, a centralelor furnizoare de energie termica, toate falimentare. Scopul nu tinea de descentralizare, cat de eliminarea unor cheltuieli si responsabilitati care afectau succesele economice impresionante ale fostului guvern. Decizia nu putea intra in vigoare fara aprobarea consiliilor locale, printre care s-a remarcat cel brasovean, fiind printre putinele care s-a executat cu promptitudine si larga majoritate. Desi, la vremea respectiva exista o strategie de termoficare aprobata de acelasi consiliu, in august 2001, care prevedea crearea unor centrale de cartier sau de bloc, finantarea putand fi asigurata prin imprumut public si/sau fonduri guvernamentale. Fostul primar Ioan Ghise considera ca preluarea CET Brasov de catre municipalitate este o greseala strategica, intrucat mentinerea in functiune a acesteia nu va determina o scadere a costurilor pentru cetateni. Potrivit lui Ghise, preluarea CET Brasov de catre Consiliul Local urma sa determine o inrautatire a situatiei financiare a municipiului. "Interesul nostru nu este sa salvam monstrul. Cei 800 de angajati isi pot gasi un loc de munca. Interesul nostru este ca locuitorii orasului sa beneficieze de un serviciu de calitate la pret scazut", sustinea Ghise.
Insa, consilierii au decis, dupa aproape patru ore de discutii, sa preia fara plata CET Brasov, din domeniul privat al statului in domeniul public al municipiului Brasov si in administrarea Consiliului Local. Majoritatea a fost asigurata de cele 18 voturi ale PSD si PD, la care s-au adaugat cele ale UDMR si PRM. Teoretic in opozitie unii fata de altii, pesedistii si pedistii au avut numai de castigat impreuna. In falimentarul CET, devenit SC CET SA, a fost numit un consiliu de administratie din care faceau parte 12 consilieri locali ai PSD si PD, fiecare cu o indemnizatie de 20% din salariul directorului general, care nu a fost facut niciodata public.
De atunci, CET a inghitit zeci de milioane de euro de la bugetul local si a emis, cu recunostinta, facturi de neam-prost, cele mai mari din tara. Brasovenii au avut numai de pierdut si vor pierde si mai mult. Printre castigatori se numara consilierii cu indemnizatii de la CET, angajatii CET numiti pe criterii politice, cum ar fi managerul pedist Mircea Paraschiv si, desigur, firmele consilierilor. Par egzamplu, cea a consilierului PD Ladislau Hathazi, care aprovizioneaza CET cu carbune la pret supraevaluat.
P.S. Cum George Scripcaru are probleme de exprimare, acest text a incercat, de fapt, sa limpezeasca ce anume vrea sa spuna primarul cu acele cuvinte devenite motto. Ne-am prins cam tarziu, dar apreciem curajul de a ne sugera ca pesedistii si pedistii nu-si platesc intretinerea.
George Scripcaru, primar al Brasovului
Subiectul CET (Consum de Energie prin Tremurici) a devenit, cica, chestie de apriga disputa politica intre alesii pesedisti si pedisti. Zilele acestea, baietii cu functii constata ca, timp de patru luni, peste 150.000 de brasoveni s-au bucurat de confortul pacientilor de la psihiatrie, tratandu-se cu dusuri reci. Mai mult, din motive meteorologice neobisnuite, care tin de o surprinzatoare sosire a frigului, respectivii brasoveni nici nu mai au unde sa se incalzeasca dupa iesirea de la baie. Lipsa de Q continua atat prin robinete, cat si prin calorifere. PD, prin vocea responsabilului Scripcaru zice ca este vina brasovenilor care nu si-au platit facturile si a PSD care a privatizat Distrigaz. PSD, pe mai multe voci, il acuza pe mai devreme pomenitul de incompetenta si propune solutii specifice, extrem de ingenioase, cum ar fi ca biznismenii sa achite facturile sarantocilor. Dar, brasovenii care nu duc lipsa de IQ mai ridicat stiu ca energia furnizata de CET este mai scumpa cu 50% decat in restul tarii, iar in aceasta iarna se vor adauga inca 60%. Si mai stiu ca s-a ajuns la aceasta situatie de normalitate exclusiv prin vina celor doua gasti, dupa cum se va vedea in continuare.
Guvernul PSD condus de Adrian Nastase, prin Ministerul Administratiei Publice, a promovat, in aprilie 2002, strategia de termoficare urbana furnizata in sistem centralizat. Aceasta presupunea transferul din subordinea societatii de stat SC Termoelectrica SA in grija comunitatilor locale, a centralelor furnizoare de energie termica, toate falimentare. Scopul nu tinea de descentralizare, cat de eliminarea unor cheltuieli si responsabilitati care afectau succesele economice impresionante ale fostului guvern. Decizia nu putea intra in vigoare fara aprobarea consiliilor locale, printre care s-a remarcat cel brasovean, fiind printre putinele care s-a executat cu promptitudine si larga majoritate. Desi, la vremea respectiva exista o strategie de termoficare aprobata de acelasi consiliu, in august 2001, care prevedea crearea unor centrale de cartier sau de bloc, finantarea putand fi asigurata prin imprumut public si/sau fonduri guvernamentale. Fostul primar Ioan Ghise considera ca preluarea CET Brasov de catre municipalitate este o greseala strategica, intrucat mentinerea in functiune a acesteia nu va determina o scadere a costurilor pentru cetateni. Potrivit lui Ghise, preluarea CET Brasov de catre Consiliul Local urma sa determine o inrautatire a situatiei financiare a municipiului. "Interesul nostru nu este sa salvam monstrul. Cei 800 de angajati isi pot gasi un loc de munca. Interesul nostru este ca locuitorii orasului sa beneficieze de un serviciu de calitate la pret scazut", sustinea Ghise.
Insa, consilierii au decis, dupa aproape patru ore de discutii, sa preia fara plata CET Brasov, din domeniul privat al statului in domeniul public al municipiului Brasov si in administrarea Consiliului Local. Majoritatea a fost asigurata de cele 18 voturi ale PSD si PD, la care s-au adaugat cele ale UDMR si PRM. Teoretic in opozitie unii fata de altii, pesedistii si pedistii au avut numai de castigat impreuna. In falimentarul CET, devenit SC CET SA, a fost numit un consiliu de administratie din care faceau parte 12 consilieri locali ai PSD si PD, fiecare cu o indemnizatie de 20% din salariul directorului general, care nu a fost facut niciodata public.
De atunci, CET a inghitit zeci de milioane de euro de la bugetul local si a emis, cu recunostinta, facturi de neam-prost, cele mai mari din tara. Brasovenii au avut numai de pierdut si vor pierde si mai mult. Printre castigatori se numara consilierii cu indemnizatii de la CET, angajatii CET numiti pe criterii politice, cum ar fi managerul pedist Mircea Paraschiv si, desigur, firmele consilierilor. Par egzamplu, cea a consilierului PD Ladislau Hathazi, care aprovizioneaza CET cu carbune la pret supraevaluat.
P.S. Cum George Scripcaru are probleme de exprimare, acest text a incercat, de fapt, sa limpezeasca ce anume vrea sa spuna primarul cu acele cuvinte devenite motto. Ne-am prins cam tarziu, dar apreciem curajul de a ne sugera ca pesedistii si pedistii nu-si platesc intretinerea.
Postcard. Scripcaru a refuzat tramvaie oferite gratis
Salut
Un tramvai nou, de mare capacitate (350 de locuri) 100% low-floor costa cam 2-2,5.000.000 euro in functie de dotari si producator. Insa, asa cum s-au adus aceste 15 troleibuze FBW (e mai bine decat deloc) se puteau aduce si tramvaie. Ba chiar, Scripcarul a refuzat o regie de transport din Germania care s-a oferit sa doneze (da, sa doneze, fara a primi nimic in schimb) 20 de tramvaie si sa refaca 50% din calea de rulare+statiile de redresare. Si vazand ca nu-i iese comision, violonistul le-a trantit usa in nas nemtilor care au gasit un primar mai cum se cade probabil prin Ucraina... si uite asa, Brasovul incepe sa-si schimbe statutul de ,,cel mai putin poluat al orasului" ... de exemplu, incercati sa mergeti la Livada Postei sau pe Str. Muresenilor la orele de varf, apoi veniti in Bucuresti, in P-ta. Unirii, sa vedeti ca nu e mare diferenta intre nivelele gazelor de esapament din aer.
S-au adus 15 troleibuze, s-au casat cel putin 30 in ultimele 12 luni, Centrul Vechi nu mai are troleibuze, Livada Postei nu o sa-l mai aiba nici pe 1 in curand... in vreme ce mult-laudatele autobuze Maz aduse de Scripcaru pentru a inlocui troleibuzele se dezmemebreaza pe drum (a fost la TV acum cateva luni o femeie cu rana destul de urata la cap dupa ce i-a cazut in cap un panou interior dintr-un Maz), nu fac fata, merg incet, iar 3 sunt DEZMEMBRATE pentru piese in garaj! In tot acest timp, in restul parcului de vehicule nu se investeste nimic (pentru ca banii sunt sub forma de comisioane care intra in buzunarele unor apropiati ai scripcariei)... reparatiile capitale se fac de toata mantuiala (uitati-va la Dac #509 si ganditi-va ca a fost reparat capital in februarie 2006! Si acum nici nu se cunoaste).
Cum la tramvai nu s-a gasit nicio posibilitate de a se lua comision, primarul a decis (singur) ca nu e rentabil pentru el (putin ii pasa daca e pentru ceilalti). Asta in conditiile in care pe tramvai sunt mai multe abonamente decat pe multe linii ,,rentabile". Apoi mai e si presa locala, care e supusa in mare parte primarului si care aproba tot ce zice el, fie ca e bine sau rau pentru cetateni. Pacat...Brasovul ramane fara tramvai, fara mare parte din troleibuze... oare urmatorul primar (daca nu va castiga tot asta) va reusi sa repare tot ce s-a distrus in ultimii 2 ani?
Dr2005
Un tramvai nou, de mare capacitate (350 de locuri) 100% low-floor costa cam 2-2,5.000.000 euro in functie de dotari si producator. Insa, asa cum s-au adus aceste 15 troleibuze FBW (e mai bine decat deloc) se puteau aduce si tramvaie. Ba chiar, Scripcarul a refuzat o regie de transport din Germania care s-a oferit sa doneze (da, sa doneze, fara a primi nimic in schimb) 20 de tramvaie si sa refaca 50% din calea de rulare+statiile de redresare. Si vazand ca nu-i iese comision, violonistul le-a trantit usa in nas nemtilor care au gasit un primar mai cum se cade probabil prin Ucraina... si uite asa, Brasovul incepe sa-si schimbe statutul de ,,cel mai putin poluat al orasului" ... de exemplu, incercati sa mergeti la Livada Postei sau pe Str. Muresenilor la orele de varf, apoi veniti in Bucuresti, in P-ta. Unirii, sa vedeti ca nu e mare diferenta intre nivelele gazelor de esapament din aer.
S-au adus 15 troleibuze, s-au casat cel putin 30 in ultimele 12 luni, Centrul Vechi nu mai are troleibuze, Livada Postei nu o sa-l mai aiba nici pe 1 in curand... in vreme ce mult-laudatele autobuze Maz aduse de Scripcaru pentru a inlocui troleibuzele se dezmemebreaza pe drum (a fost la TV acum cateva luni o femeie cu rana destul de urata la cap dupa ce i-a cazut in cap un panou interior dintr-un Maz), nu fac fata, merg incet, iar 3 sunt DEZMEMBRATE pentru piese in garaj! In tot acest timp, in restul parcului de vehicule nu se investeste nimic (pentru ca banii sunt sub forma de comisioane care intra in buzunarele unor apropiati ai scripcariei)... reparatiile capitale se fac de toata mantuiala (uitati-va la Dac #509 si ganditi-va ca a fost reparat capital in februarie 2006! Si acum nici nu se cunoaste).
Cum la tramvai nu s-a gasit nicio posibilitate de a se lua comision, primarul a decis (singur) ca nu e rentabil pentru el (putin ii pasa daca e pentru ceilalti). Asta in conditiile in care pe tramvai sunt mai multe abonamente decat pe multe linii ,,rentabile". Apoi mai e si presa locala, care e supusa in mare parte primarului si care aproba tot ce zice el, fie ca e bine sau rau pentru cetateni. Pacat...Brasovul ramane fara tramvai, fara mare parte din troleibuze... oare urmatorul primar (daca nu va castiga tot asta) va reusi sa repare tot ce s-a distrus in ultimii 2 ani?
Dr2005
Oct 18, 2006
Paraschiv, securistul de bine al Primariei
Secretarul Primariei Brasov este, incepand cu 2001, un cetatean cu numele de Nicolae Paraschiv. Presa locala vorbeste despre el in cuvinte calde, de om cu frica de Dumnezeu si bun gestionar al activitatii juridice din institutie. Si spune fix nimic despre urmatoarele. In anii de guvernare ai odiosului si sinistrei, Nicolae Paraschiv ocupa functia de maior in cadrul Securitatii Statului. Patriot inversunat, el avea ca misiune identificarea tradatorilor care doreau sa paraseasca Romania, precum si mentinerea unei griji afectuoase si parintesti asupra rudelor si prietenilor transfugilor. Marturii exista. D.B. a primit doua palme de la Paraschiv pentru ca tinea legatura cu un prieten fugit in Germania. M.B., angajat al trustului de presa al lui Scripcaru, era des vizitat la scoala si amenintat cu exmatricularea din motive de rude aflate pe afara. Un altul, revolutionar cunoscut in Brasov, a fost crunt batut de catre Paraschiv, pentru ca intentiona sa o stearga. Marturiile, care, la un moment dat, vor fi publicate si aici, vorbesc despre batai, torturi psihice si alte actiuni incadrabile in notiunea de “politie politica”. Conform legii 188/1999, a Statutului functionarilor publici, este interzis ca acei indivizi care s-au ocupat de politie politica sa ocupe functii de slujbasi ai statului. Paraschiv a incalcat aceasta lege inca de cand s-a instalat. Ca interimar, insa a fost sustinut in functie de catre fostul prefect pesedist, iar mai apoi de catre mafia din Consiliul Local. In 2006 a dat concurs pentru ocuparea definitiva si de tot a postului respectiv, recurcand la fals si uz de fals in formularul de inscriere. In sensul ca a declarat, pe propria raspundere, ca nu a facut politie politica.
In decembrie 1989, un grup de brasoveni de bine l-a pedepsit anticipat pe securistul Paraschiv pentru minciunile ce urmau sa vina. Bataia de atunci era cat pe ce sa se transforme in linsaj, daca n-ar fi fost si vreo cateva suflete miloase in preajma. Dar, tot raul spre bine, pentru ca astfel Paraschiv s-a transformat in victima si a obtinut statut de revolutionar. Nicolae Paraschiv are certificatul de luptator remarcat prin fapte deosebite numarul FD/10665, obtinut in 1992, prin celebrul traficant Lazar Maior, presedintele Asociatiei Brasov Decembrie 89.
Alte fapte deosebite, prin care s-a remarcat Nicolae Paraschiv, sunt descrise intr-o plangere trimisa de catre sotii Burlacu catre conducerea Primariei si ramasa, desigur, fara raspuns. Sotii Burlacu depusesera o cerere de retrocedare a unui teren, aflat cam prin buricul Brasovului, cerere ajunsa la cel in masura sa o rezolve, secretarul Paraschiv. Astfel, spre surprinderea lor, s-au trezit la usa cu insusi domnul de la Primarie, care le-a spus pe sleau ca vor primi terenul numai daca vor semna o intelegere prin care se angajau sa-l vanda unei anumite persoane, la un anumit pret. Evident, pretul nu era supraevaluat, ci dimpotriva.
Pentru toate cele afirmate aici exista marturii si dovezi. Sunt cunoscute, dar ignorate. Pentru ca Nicolae Paraschiv stie prea multe si, mai mult decat atat, este util la curtea primarului si consilierului, atunci cand doresc sa-si traga vila.
Oct 16, 2006
Oct 13, 2006
Partidul cu prosti
Purtator de imagine si fost liberal, pedistul Hathazi se plange prin presa ca Aristotel Cancescu a blocat niste fonduri pentru reabilitarea drumului spre Poiana Marului, doar ca sa saboteze harnicia vicepresedintelui PD de la Consiliul Judetean, Rasaliu. Asta din urma zice ca nici pomeneala, ca pe el nu l-a dus mintea apucandu-se aiurea de treaba in lipsa de bani, si ca, oricum, era vorba de drumul dintre Mandra si Toderita. Chiar daca nu doare, pare-se ca boala sefului de partid, Scripcaru, este contagioasa.
Oct 12, 2006
Un tramvai omorat de spaga
Hei tramvai!
Tramvaiul brasovean mai are doua saptamani de viata. Desfiintarea liniei a fost motivata, de edilul care
Du-ma acasa, mai tramvai. Da, da, in
In urma cu vreun an, Scripcaru achizitiona in leasing 10 autobuze Mercedes. Afacerea a fost intermediata de "
Oct 11, 2006
"Jurnalistul", de Patapievici
Jurnalistul
În lumea culturii, jurnaliştii au o presã proastã. Cînd vrei sã spui cã treburile nu merg bine în culturã, dai vina pe ziariştii care îşi dau cu pãrerea despre toate. A fi ziarist în materii serioase revine, pentru publicul nostru de vazã, la a fi neserios. În ce mã priveşte, am o mare preţuire de principiu pentru meseria de jurnalist. În acelaşi timp, ştiu bine cîtã improvizaţie intrã, de regulã, în practica jurnalismului. Astfel încît despre presã se pot spune cu egalã îndreptãţire urmãtoarele lucruri contradictorii: presa practicã o evidentã şi constantã distorsionare a faptelor; presa este, în afara mişcãrilor de stradã şi a votului, singura formã efectivã de manifestare a opiniei publice; presa este singurul coşmar al puterii; incultura şi pãrtinirea jurnaliştilor sînt, uneori, abisale; presa este un instrument de manipulare; în statele democratice, presa este singura putere în stat care nu este de nimeni controlatã, de nimic balansatã şi în nici un fel moderatã.
În acelaşi timp, primul lucru care trebuie spus despre jurnalişti este cã, atunci cînd sînt incomozi, aceştia sînt persecutaţi, bãtuţi, iar uneori ucişi. S-a întîmplat nu demult în Ucraina. Se întîmplã acum înBelarus. Federaţia Rusã este un loc unde jurnaliştii ucişi nu sînt o raritate. La noi, sînt bãtuţi, iar unii, precum Iosif Costinaş, dispar şi sînt gãsiţi sub formã de carcasã. Peste tot în lume ziariştii de teren cad victime conflictelor de tot soiul. Dar numai în anumite ţãri, pe timp de pace, jurnaliştii sînt ucişi. Acestea sînt ţãrile unde autoritãţile de stat se comportã precum mafiile. Cãci dictatorii, mafioţii, politicienii corupţi au o singurã vulnerabilitate: presa liberã. Presa nu ar fi atît de importantã dacã prin intermediul ei nu ar putea fi şi formatã, şi deformatã opinia publicã. Or, a o deforma convenabil este visul tuturor conducãtorilor. Chiar şi cel mai crîncen dictator ştie cã nu poate guverna mult timp împotriva opiniei publice. Pe termen lung, omul politic, care are opinia publicã împotriva sa, e pierdut. Din acest motiv, toţi dictatorii vor sã controleze presa - pentru a avea de partea lor opinia publicã.
Prin urmare, jurnalistul independent ocupã o poziţie cheie în dispozitivul producerii şi reproducerii puterii politice. Prin el, dacã e onest, curajos şi inteligent, dictaturile se erodeazã, iar democraţia respirã. Tot prin el, dacã este necinstit, obedient şi corupt, conducerea autoritarã se consolideazã, iardemocraţia pierde teren. Jurnalistul independent, ca şi cetãţeanul conştient, reprezintã un element esenţial al unei societãţi respirabile. Cînd cetãţenii se dezintereseazã de treburile publice şi de binele comun, regimul politic, oricare ar fi el, se prãbuşeşte. Cînd jurnaliştii îşi pierd independenţa, iar presa devine un instrument de manipulare a opiniei publice, democraţia, oricît de bine ancoratã în alte instituţii ale statului, se erodeazã ireversibil.
De aceea, e posibil sã dãm un diagnostic asupra stãrii de sãnãtate democraticã a unei societãti, examinînd cum se comportã presa, scrisã şi audiovizualã, faţã de puterea politicã. E aservitã, democraţia e doar aparentã; e independentã, democraţia functioneazã.
Însã jurnaliştii îşi pot trãda datoria democraticã şi în alt mod, nu doar aservindu-se puterii politice: fãcînd, de pildã, ceea ce aş putea numi populism mediatic. Fiecare mijloc media cautã sã cîştige audienţã; e un lucru normal, deoarece presa, ca orice întreprindere economicã, trãieşte din profit. Dacã, însã, în bãtãlia pentru audienţã jurnaliştii subordoneazã dorinţei de popularitate datoria de a informa imparţial, atunci presa îşi pierde statutul de presã independentã. Un exemplu din ce în ce mai larg rãspîndit în presa audiovizualã din România este acela al organelor de presã care îşi fac autopropagandã, ca în reclame, prezentînd publicului numai ştirile care pun în luminã favorabilã postul cu pricina. Publicul nu mai este informat corect, ci este tratat ca şi cînd ar fi un fan al postului de televiziune. Nu mai sîntem trataţi ca cetãţeni, ci în chip de fani. Totul, inclusiv ştirile, se organizeazã ca un spectacol de reclamã, unde în loc de ştiri imparţiale ne sînt livrate fleacuri exaltate.
Într-o democraţie, unde presa ar trebui sã fie independentã, ameninţãrile la adresa ei vin din douã direcţii: una este a politicienilor corupţi sau însetaţi de putere, care vor sã şi-o subordoneze, pentru a controla opinia publicã; cealaltã este a populismului de presã, care tinde sã transforme totul în audienţã şi spectacol.
Aici intervine vocaţia jurnalistului independent, pentru care am o admiraţie lipsitã de umbrã.
H.-R. PATAPIEVICI
Dilema Veche, noiembrie 2004
În lumea culturii, jurnaliştii au o presã proastã. Cînd vrei sã spui cã treburile nu merg bine în culturã, dai vina pe ziariştii care îşi dau cu pãrerea despre toate. A fi ziarist în materii serioase revine, pentru publicul nostru de vazã, la a fi neserios. În ce mã priveşte, am o mare preţuire de principiu pentru meseria de jurnalist. În acelaşi timp, ştiu bine cîtã improvizaţie intrã, de regulã, în practica jurnalismului. Astfel încît despre presã se pot spune cu egalã îndreptãţire urmãtoarele lucruri contradictorii: presa practicã o evidentã şi constantã distorsionare a faptelor; presa este, în afara mişcãrilor de stradã şi a votului, singura formã efectivã de manifestare a opiniei publice; presa este singurul coşmar al puterii; incultura şi pãrtinirea jurnaliştilor sînt, uneori, abisale; presa este un instrument de manipulare; în statele democratice, presa este singura putere în stat care nu este de nimeni controlatã, de nimic balansatã şi în nici un fel moderatã.
În acelaşi timp, primul lucru care trebuie spus despre jurnalişti este cã, atunci cînd sînt incomozi, aceştia sînt persecutaţi, bãtuţi, iar uneori ucişi. S-a întîmplat nu demult în Ucraina. Se întîmplã acum înBelarus. Federaţia Rusã este un loc unde jurnaliştii ucişi nu sînt o raritate. La noi, sînt bãtuţi, iar unii, precum Iosif Costinaş, dispar şi sînt gãsiţi sub formã de carcasã. Peste tot în lume ziariştii de teren cad victime conflictelor de tot soiul. Dar numai în anumite ţãri, pe timp de pace, jurnaliştii sînt ucişi. Acestea sînt ţãrile unde autoritãţile de stat se comportã precum mafiile. Cãci dictatorii, mafioţii, politicienii corupţi au o singurã vulnerabilitate: presa liberã. Presa nu ar fi atît de importantã dacã prin intermediul ei nu ar putea fi şi formatã, şi deformatã opinia publicã. Or, a o deforma convenabil este visul tuturor conducãtorilor. Chiar şi cel mai crîncen dictator ştie cã nu poate guverna mult timp împotriva opiniei publice. Pe termen lung, omul politic, care are opinia publicã împotriva sa, e pierdut. Din acest motiv, toţi dictatorii vor sã controleze presa - pentru a avea de partea lor opinia publicã.
Prin urmare, jurnalistul independent ocupã o poziţie cheie în dispozitivul producerii şi reproducerii puterii politice. Prin el, dacã e onest, curajos şi inteligent, dictaturile se erodeazã, iar democraţia respirã. Tot prin el, dacã este necinstit, obedient şi corupt, conducerea autoritarã se consolideazã, iardemocraţia pierde teren. Jurnalistul independent, ca şi cetãţeanul conştient, reprezintã un element esenţial al unei societãţi respirabile. Cînd cetãţenii se dezintereseazã de treburile publice şi de binele comun, regimul politic, oricare ar fi el, se prãbuşeşte. Cînd jurnaliştii îşi pierd independenţa, iar presa devine un instrument de manipulare a opiniei publice, democraţia, oricît de bine ancoratã în alte instituţii ale statului, se erodeazã ireversibil.
De aceea, e posibil sã dãm un diagnostic asupra stãrii de sãnãtate democraticã a unei societãti, examinînd cum se comportã presa, scrisã şi audiovizualã, faţã de puterea politicã. E aservitã, democraţia e doar aparentã; e independentã, democraţia functioneazã.
Însã jurnaliştii îşi pot trãda datoria democraticã şi în alt mod, nu doar aservindu-se puterii politice: fãcînd, de pildã, ceea ce aş putea numi populism mediatic. Fiecare mijloc media cautã sã cîştige audienţã; e un lucru normal, deoarece presa, ca orice întreprindere economicã, trãieşte din profit. Dacã, însã, în bãtãlia pentru audienţã jurnaliştii subordoneazã dorinţei de popularitate datoria de a informa imparţial, atunci presa îşi pierde statutul de presã independentã. Un exemplu din ce în ce mai larg rãspîndit în presa audiovizualã din România este acela al organelor de presã care îşi fac autopropagandã, ca în reclame, prezentînd publicului numai ştirile care pun în luminã favorabilã postul cu pricina. Publicul nu mai este informat corect, ci este tratat ca şi cînd ar fi un fan al postului de televiziune. Nu mai sîntem trataţi ca cetãţeni, ci în chip de fani. Totul, inclusiv ştirile, se organizeazã ca un spectacol de reclamã, unde în loc de ştiri imparţiale ne sînt livrate fleacuri exaltate.
Într-o democraţie, unde presa ar trebui sã fie independentã, ameninţãrile la adresa ei vin din douã direcţii: una este a politicienilor corupţi sau însetaţi de putere, care vor sã şi-o subordoneze, pentru a controla opinia publicã; cealaltã este a populismului de presã, care tinde sã transforme totul în audienţã şi spectacol.
Aici intervine vocaţia jurnalistului independent, pentru care am o admiraţie lipsitã de umbrã.
H.-R. PATAPIEVICI
Dilema Veche, noiembrie 2004
Oct 9, 2006
Candidatul Etilian
Cu voie de la Scripcaru si cu scuze inainte, pesedistii brasoveni s-au apucat sa mimeze opozitia si si-au lansat un candidat de mare forta la Primarie. Fostul prefect si actualul senator Otilian Neagoe, cunoscut apropiatilor ca Etilian, din cauza unei anumite aplecari spre un consum de un anumit tip, este viteazul cu platosa de tabla. Cu trecutul sau santajabil este contracandidatul ideal al buruiesteanului. Pe vremea lui Ceasca, domnul senator de acum era un tovaras foarte fidel tezelor Partidului, pe care le aplica constiincios la revista "Viata Studenteasca". Zelul de responsabil cu cenzura a ramas memorabil prin redactiile bucurestene. Dupa rebeliunea buimaca din 89 si-a regasit tovarasii de doctrina transformati in mari oameni de afaceri. Antrenat sa fie supus, a schimbat foarfeca cu pixul de prefect, semnand si acoperind o o multime de dubiosenii de privatizari, cu deosebire in domeniul turismului. Dupa cum se vede, oamenii lui Nita au raspuns disciplinat la indicatia celebra a lui Scripcaru, aia cu "pesedistii sa-si vada de treaba lor, daca nu vor sa aiba probleme". Clar, nu vor.
Arhiva de otel-beton. Scripcaru in lupta cu fisurile anale.
Transcriere farsa “fisuri anale” Buzdugan-Scripcaru
Radio 21, 28 ianuarie 2004
Daniel Buzdugan: Cu domnul viceprimar, va rog
Secretara: Da, cine sunteti?
D.B: Inginerul Sarpe, de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Domnul viceprimar este?
George Scripcaru: Da, domnul viceprimar este
D.B.: Domnul viceprimar Ionita?
G.S.: Domnul viceprimar Scripcaru
D.B.: Inginerul Sarpe de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
G.S.: Da, va ascult
D.B.: Am nevoie de niste informatii. E vorba de niste fonduri pentru consolarea cladirilor afectate de cutremur...cladiri vechi, in special...sunt niste fonduri. Pe mine ma intereseaza, in special, cladirile afectate de fisuri anale interioare, exterioare, de la cutremur, traficul greu...
G.S.: Pai, avem o situatie cu probleme de genul asta, care sunt identificate, dar care le-am si trimis dvs., la Bucuresti, dar sa le mai scoatem o data...
D.B.: Pana saptamana viitoare, ea trebuie sa ajunga pe masa domnului ministru Mitrea. Aveti doua sedii acolo, la Brasov?
G.S.: Primaria? Noi avem vreo sapte sedii la Primarie, este o situatie anormala, noi avem un primar anormal la Brasov
D.B.: De ce?
G.S.: Intrebati-l pe domnul ministru, ca va spune el...
D.B.: Eu am nevoie...ca sunt aceste fonduri pentru consolarea primariilor care prezinta fisuri anale foarte grave
G.S.: Pentru sediile primariilor sau pentru imobilele din municipiu?
D.B.: Pentru sediile primariilor. Si astea prezinta fisuri anale exterioare sau...
G.S.: Nu, astea nu indeplinesc conditiile de functionare a unei institutii publice
D.B.: Dar aia veche, din centrul Brasovului, prin ce...
G.S.: Aia veche are ceva probleme pentru ca este monument istoric
D.B.: Cladirea veche prezinta fisuri anale... exterioare sau interioare?
G.S.: Exterioare, exterioare...
D.B.: Ce s-ar putea face in aceasta situatie cu fisurile anale ale primariilor?
G.S.: Pai, directorul de la serviciul...aaaa...directia arhitectura-urbanism (...) sa faca o analiza, ca sa o transmitem
D.B.: Asa, Brasovul sta bine cu fisurile anale?
G.S.: Sunt in zona istorica probleme...
D.B.: Fisuri anale...
G.S.: Da, pentru ca sunt in partea orasului vechi, datorita traficului transportului in comun si altor utilaje de tonaj mare...
D.B.: Fisurile astea anale exterioare se vad?
G.S.: Sigur...
D.B.: Cu ochiul liber?
G.S.: Da
D.B.: Daca sunt case din astea vechi, ca e pacat, sunt din patrimoniul cultural astea...Sa faca cetatenii o lista
G.S.: Da...avem facuta...
D.B.: Astea mai importante, care prezinta fisuri anale grave, sa vedem ce putem face...
G.S.: Da, da, sigur
D.B.: Domnul viceprimar Scripcaru...Da?
G.S.: Da
D.B.: Daniel Buzdugan sunt, de la Radio 21, a fost o farsa
G.S.: Da? (rade) Si farsele sunt bune, totul e sa fie intr-un spirit constructiv...
D.B.: Sa sensibilizam pe cei care sunt sus, acolo, sa dea bani pentru acoperirea fisurilor anale de la cladiri...
G.S.: Da, da, deci daca au si daca tin la patrimoniul cultural al tarii si, respectiv, al municipiului Brasov, pentru ca, sigur, face parte din tara asta... Noi avem un centru cultural foarte important, cred, din punct de vedere cultural si, sigur, ca facem eforturi ca sa...
D.B.:Da, acuma, la modul serios... sunt cladiri vechi cu fisuri anale grave?
G.S.: Sunt probleme la imobile care sunt afectate din cauza traficului greu care strabate orasul, datorita traficului auto, provoaca situatii de genul asta. Avem probleme din punctul asta de vedere si ar fi foarte bine sa fim sprijiniti...
Voce din off: Stimati ascultatori, daca am fi la televiziune v-am arata exact unde se situeaza aceste fisuri anale. Dar, nefiind, mai bine cititi singuri in dictionar sau intrebati la doctor
Radio 21, 28 ianuarie 2004
Daniel Buzdugan: Cu domnul viceprimar, va rog
Secretara: Da, cine sunteti?
D.B: Inginerul Sarpe, de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Domnul viceprimar este?
George Scripcaru: Da, domnul viceprimar este
D.B.: Domnul viceprimar Ionita?
G.S.: Domnul viceprimar Scripcaru
D.B.: Inginerul Sarpe de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
G.S.: Da, va ascult
D.B.: Am nevoie de niste informatii. E vorba de niste fonduri pentru consolarea cladirilor afectate de cutremur...cladiri vechi, in special...sunt niste fonduri. Pe mine ma intereseaza, in special, cladirile afectate de fisuri anale interioare, exterioare, de la cutremur, traficul greu...
G.S.: Pai, avem o situatie cu probleme de genul asta, care sunt identificate, dar care le-am si trimis dvs., la Bucuresti, dar sa le mai scoatem o data...
D.B.: Pana saptamana viitoare, ea trebuie sa ajunga pe masa domnului ministru Mitrea. Aveti doua sedii acolo, la Brasov?
G.S.: Primaria? Noi avem vreo sapte sedii la Primarie, este o situatie anormala, noi avem un primar anormal la Brasov
D.B.: De ce?
G.S.: Intrebati-l pe domnul ministru, ca va spune el...
D.B.: Eu am nevoie...ca sunt aceste fonduri pentru consolarea primariilor care prezinta fisuri anale foarte grave
G.S.: Pentru sediile primariilor sau pentru imobilele din municipiu?
D.B.: Pentru sediile primariilor. Si astea prezinta fisuri anale exterioare sau...
G.S.: Nu, astea nu indeplinesc conditiile de functionare a unei institutii publice
D.B.: Dar aia veche, din centrul Brasovului, prin ce...
G.S.: Aia veche are ceva probleme pentru ca este monument istoric
D.B.: Cladirea veche prezinta fisuri anale... exterioare sau interioare?
G.S.: Exterioare, exterioare...
D.B.: Ce s-ar putea face in aceasta situatie cu fisurile anale ale primariilor?
G.S.: Pai, directorul de la serviciul...aaaa...directia arhitectura-urbanism (...) sa faca o analiza, ca sa o transmitem
D.B.: Asa, Brasovul sta bine cu fisurile anale?
G.S.: Sunt in zona istorica probleme...
D.B.: Fisuri anale...
G.S.: Da, pentru ca sunt in partea orasului vechi, datorita traficului transportului in comun si altor utilaje de tonaj mare...
D.B.: Fisurile astea anale exterioare se vad?
G.S.: Sigur...
D.B.: Cu ochiul liber?
G.S.: Da
D.B.: Daca sunt case din astea vechi, ca e pacat, sunt din patrimoniul cultural astea...Sa faca cetatenii o lista
G.S.: Da...avem facuta...
D.B.: Astea mai importante, care prezinta fisuri anale grave, sa vedem ce putem face...
G.S.: Da, da, sigur
D.B.: Domnul viceprimar Scripcaru...Da?
G.S.: Da
D.B.: Daniel Buzdugan sunt, de la Radio 21, a fost o farsa
G.S.: Da? (rade) Si farsele sunt bune, totul e sa fie intr-un spirit constructiv...
D.B.: Sa sensibilizam pe cei care sunt sus, acolo, sa dea bani pentru acoperirea fisurilor anale de la cladiri...
G.S.: Da, da, deci daca au si daca tin la patrimoniul cultural al tarii si, respectiv, al municipiului Brasov, pentru ca, sigur, face parte din tara asta... Noi avem un centru cultural foarte important, cred, din punct de vedere cultural si, sigur, ca facem eforturi ca sa...
D.B.:Da, acuma, la modul serios... sunt cladiri vechi cu fisuri anale grave?
G.S.: Sunt probleme la imobile care sunt afectate din cauza traficului greu care strabate orasul, datorita traficului auto, provoaca situatii de genul asta. Avem probleme din punctul asta de vedere si ar fi foarte bine sa fim sprijiniti...
Voce din off: Stimati ascultatori, daca am fi la televiziune v-am arata exact unde se situeaza aceste fisuri anale. Dar, nefiind, mai bine cititi singuri in dictionar sau intrebati la doctor
Scripcaru, aproape de mult ravnita unanimitate
Geniul de Buruienesti, George Scripcaru, ajuns mare asfaltator, patron de media, vicepresedinte de partid si agil comersant de terenuri intravilane, iluminatul conducator al urbei noastre, se apropie in intentiile de vot ale brasovenilor de 90%. Sondajul a fost comandat si este tinut in mare secret de catre PNL.
Oct 8, 2006
Media Kritik. Vrajitoarele Expres
Transilvania Expres, 07.10.2006
Faimoasele vrajitoare Ioana si Sunita Sidonia, singurele si adevaratele fiice ale unicei Regine a Magiei Albe, Maria Campina, au venit la "Transilvania Expres", ca sa povesteasca cum il vor scapa de blesteme pe Ioan Ghise. Aceste informatii senzationale au aparut fix pe prima pagina, ca principala stire a zilei. Recunoscatori pentru un asemenea subiect incitant, care urma sa creasca exponential vanzarile ziarului, sefii "TEX" le-au rasplatit pe doamnele vrajitoare cu publicarea numarului de telefon, in caz ca mai este si altii care are blesteme.
http://www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=29881
Faimoasele vrajitoare Ioana si Sunita Sidonia, singurele si adevaratele fiice ale unicei Regine a Magiei Albe, Maria Campina, au venit la "Transilvania Expres", ca sa povesteasca cum il vor scapa de blesteme pe Ioan Ghise. Aceste informatii senzationale au aparut fix pe prima pagina, ca principala stire a zilei. Recunoscatori pentru un asemenea subiect incitant, care urma sa creasca exponential vanzarile ziarului, sefii "TEX" le-au rasplatit pe doamnele vrajitoare cu publicarea numarului de telefon, in caz ca mai este si altii care are blesteme.
http://www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=29881
Rector in caruta birjarului
Pe 8 decembrie 2004, in plina si agitata campanie electorala, cotidianul "Adevarul" publica un foarte penetrant material (nemarcat cu semnul P, cum ar veni "Publicitate"), intitulat "Apelul intelectualilor romani pentru demnitatea functiei prezidentiale". Documentul mirosea tocmai de la Palatul Victoria a propaganda pesedista, cu atat mai mult cu cat domnii fini intelectuali atrageau discret atentia asupra pericolului reprezentat de candidatul Basescu. "Orice roman de bun-simt va refuza sa-si dea votul celor care cred ca Romania poate fi condusa birjareste", se spunea spre finalul materialului, ca sa priceapa tot bizonul alegator. Printre semnaturi, iese mandra la iveala cea a rectorului Universitatii "Transilvania", Ion Visa.
Sfarsit de septembrie 2006. Domnul rector Ion Visa se afla in plina febra de pregatire a deschiderii anului universitar. Agitat si transpirat, supravegheaza personal lustruitul marmurei de la Aula, modul de uscare a vopselei pe interior si exterior, arta turnarii asfaltului spre Colina, reconditionarea si renovarea caminelor. Alaturi de primul gospodar al orasului, George Scripcaru, intelectualul Visa se asigura ca totul trebuie sa fie perfect pentru prezenta la Brasov a inaltului oaspete care este Traian Basescu, Domnul Presedinte al Romaniei. Onoare care a zguduit simtirea culta si patriotica a rectorului Visa. Si posibil mintile. "Ce apel? Nu am semnat asa ceva. Probabil ca altcineva m-a semnat. Ia spuneti despre ce e vorba in el?".
A doua zi, tinerii studenti ai Universitatii au cantat emotionati "Gaudeamus" unui auditoriu select format din intelectualul Scripcaru, onorabilul Visa si, desigur, manieratul domn Basescu.
Sfarsit de septembrie 2006. Domnul rector Ion Visa se afla in plina febra de pregatire a deschiderii anului universitar. Agitat si transpirat, supravegheaza personal lustruitul marmurei de la Aula, modul de uscare a vopselei pe interior si exterior, arta turnarii asfaltului spre Colina, reconditionarea si renovarea caminelor. Alaturi de primul gospodar al orasului, George Scripcaru, intelectualul Visa se asigura ca totul trebuie sa fie perfect pentru prezenta la Brasov a inaltului oaspete care este Traian Basescu, Domnul Presedinte al Romaniei. Onoare care a zguduit simtirea culta si patriotica a rectorului Visa. Si posibil mintile. "Ce apel? Nu am semnat asa ceva. Probabil ca altcineva m-a semnat. Ia spuneti despre ce e vorba in el?".
A doua zi, tinerii studenti ai Universitatii au cantat emotionati "Gaudeamus" unui auditoriu select format din intelectualul Scripcaru, onorabilul Visa si, desigur, manieratul domn Basescu.
Oct 6, 2006
Media Kritik. Buletin de "Monitorul"
Monitorul Expres, 6 octombrie 2006
"Analfabeti cu buletin", articol care nu face referire si la un anumit actionar al ziarului. Probabil ca din lipsa de spatiu nu mai incapea continuarea "si cu mandat de primar".
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=eveniment&s_id=31418
"Analfabeti cu buletin", articol care nu face referire si la un anumit actionar al ziarului. Probabil ca din lipsa de spatiu nu mai incapea continuarea "si cu mandat de primar".
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=eveniment&s_id=31418
Braşovul, mica Sicilie
Famiglia braşoveană s-a constituit fără prejudecăţi în privinţa apartenenţei politice. Originea fesenistă îndemna la reunire, iar poftele strigau a fi îndeplinite. Eheeei, vremuri trecute, despre care cei mai de seamă membri povestesc acum cu duioşie. Sunt doar patru. Preşedintele PSD, Costică “Naşu” Niţă stă în capul mesei, avîndu-l de-a stînga pe preşedintele PD şi primar al Braşovului, Georgică “Fisură Anală” Scripcaru. De cealaltă parte sunt Paul “Panou” Gonţea, om de vază în PD şi Bebe “Laser” Căncescu, preşedintele liberal de la Consiliul Judeţean.
“Naşu” Niţă: “Georgică, ce ţi-am spus în 2001, cînd te-ai întors din ApR la PD? De ce să ne certăm? Hai să ne avem ca fraţii în Consiliul Local, că e loc pentru toţi. De atunci şi pînă astăzi ai văzut că putem vota împreună pentru binele nostru. Ai început mandatul ca viceprimar bucuros că ai un salariu şi l-ai terminat cu 500.000 de euro în cont, că te-am sprijinit să vinzi cauciucuri la troleizbuzele cu care circulă fraierii ăştia. Te-am susţinut să ieşi şi primar, că nu degeaba controlez “Transilvania Expres”, care-mi face acum campanie şi deţin rahatul ăla de fiţuică, “Obiectiv”. Prietenul meu, Ori Zinger de la Atlanta House ţi-a vărsat zeci de mii de euro în campanie. Pentru tine, Gonţea, să nu uiţi, oamenii mei din Consiliul Local au votat să-ţi acorde gratuit 38 de amplasamente pentru panouri publicitare. Îţi intră în buzunare, aşa că eşti tu băiat fain, 200.000 de euro pe an, iar în cinci ani, cît timp le ai pe moca, cît face? Şi, Paulică, ţii tu minte cum pesediştii mei din consiliu au votat ca tu cu amicul pedist Grigorescu să vă transformaţi terenurile din păşuni în construibile? Le-a crescut valoarea de 10 ori? Le-a! Bebe, tu ţi-ai făcut damblaua cu laserul de pe Tîmpa şi m-am făcut că nu văd cum Compania Apa, din subordinea ta, îşi face publicitate în trustul tău de presă. Papagalii ăştia nici măcar n-au văzut că faci reclamă la apă”
“Fisură Anală” Scripcaru: “Săru'mîna, naşule. Da nici noi n-am fost de cacao. Am votat ca consilierul matale Atomei, care este şi acum, să ia cinci spaţii comerciale de la RIAL, iar fii-sa, angajată la RIAL, să-şi ia de acolo casă socială. Şi am dat şi terenuri pentru benzinării pentru ca colegul consilier de la PSD, Ioniţă, care este şi el acum, să le construiască. Hai, Naşule, că ţi-ai luat eftin spaţiile comerciale. Şi nu degeaba m-ai făcut primar, că vezi că nu văd că cele 18 chioşcuri “Obiectiv” ale tale stau pe domeniul public de aproape un an fără nici o autorizaţie”
“Panou” Gonţea: “Naşule, Georgică băiete, nu v-am asigurat eu liniştea? A cîrîit vreun ziar? Dacă mişca vreunul, îl şi zburam de pe reţeaua mea de distribuţie, “Prescom”. Naşule, cînd ăia din presa centrală a demonstrat că ai afaceri cu prietenii noştri de la “Cosa Nostra”, a dat cineva vreun rînd? Şi ca să fiu sigur, am cumpărat şi 15% din acţiunile de la “Monitorul Expres” şi l-am învăţat şi pe prostul ăsta de Georgică să ia 7%. N-auziţi că nu ne deranjează nimeni?”
“Laser” Căncescu: “Săru'mîna la toată lumea. Vedeţi ce frumos face laserul?”
Linişte.
"Academia Catavencu", noiembrie 2004
Schimbari petrecute:
1. Prietenia dintre craii enumerati mai sus, Scripcaru, Nita, Cancescu s-a cam fisurat. Scripcaru nu si-a tinut promisiunea de a trece la PSD, din cauza de caracter si, deloc neglijabil, din motive de pierdere a puterii de catre fostul partid-stat. De asemeni, Scripcaru a adoptat o atitudine aroganta si dispretuitoare fata de fostii sai sustinatori, Nita si Cancescu.
2. "Obiectiv" a disparut imediat dupa ce PSD a ajuns in opozitie. Fostul director, Ionica Anutoiu, este judecat acum pentru inselaciune si omor.
3. Scripcaru s-a impus puternic in media locala. Pe langa "Monitorul Expres", el controleaza direct, fiind actionar, RTT si Radio XXI Brasov.
4. Pe langa laser, brasovenii senili afla cum se cheama orasul in care traiesc datorita unui imens panou luminos aflat pe Tampa.
“Naşu” Niţă: “Georgică, ce ţi-am spus în 2001, cînd te-ai întors din ApR la PD? De ce să ne certăm? Hai să ne avem ca fraţii în Consiliul Local, că e loc pentru toţi. De atunci şi pînă astăzi ai văzut că putem vota împreună pentru binele nostru. Ai început mandatul ca viceprimar bucuros că ai un salariu şi l-ai terminat cu 500.000 de euro în cont, că te-am sprijinit să vinzi cauciucuri la troleizbuzele cu care circulă fraierii ăştia. Te-am susţinut să ieşi şi primar, că nu degeaba controlez “Transilvania Expres”, care-mi face acum campanie şi deţin rahatul ăla de fiţuică, “Obiectiv”. Prietenul meu, Ori Zinger de la Atlanta House ţi-a vărsat zeci de mii de euro în campanie. Pentru tine, Gonţea, să nu uiţi, oamenii mei din Consiliul Local au votat să-ţi acorde gratuit 38 de amplasamente pentru panouri publicitare. Îţi intră în buzunare, aşa că eşti tu băiat fain, 200.000 de euro pe an, iar în cinci ani, cît timp le ai pe moca, cît face? Şi, Paulică, ţii tu minte cum pesediştii mei din consiliu au votat ca tu cu amicul pedist Grigorescu să vă transformaţi terenurile din păşuni în construibile? Le-a crescut valoarea de 10 ori? Le-a! Bebe, tu ţi-ai făcut damblaua cu laserul de pe Tîmpa şi m-am făcut că nu văd cum Compania Apa, din subordinea ta, îşi face publicitate în trustul tău de presă. Papagalii ăştia nici măcar n-au văzut că faci reclamă la apă”
“Fisură Anală” Scripcaru: “Săru'mîna, naşule. Da nici noi n-am fost de cacao. Am votat ca consilierul matale Atomei, care este şi acum, să ia cinci spaţii comerciale de la RIAL, iar fii-sa, angajată la RIAL, să-şi ia de acolo casă socială. Şi am dat şi terenuri pentru benzinării pentru ca colegul consilier de la PSD, Ioniţă, care este şi el acum, să le construiască. Hai, Naşule, că ţi-ai luat eftin spaţiile comerciale. Şi nu degeaba m-ai făcut primar, că vezi că nu văd că cele 18 chioşcuri “Obiectiv” ale tale stau pe domeniul public de aproape un an fără nici o autorizaţie”
“Panou” Gonţea: “Naşule, Georgică băiete, nu v-am asigurat eu liniştea? A cîrîit vreun ziar? Dacă mişca vreunul, îl şi zburam de pe reţeaua mea de distribuţie, “Prescom”. Naşule, cînd ăia din presa centrală a demonstrat că ai afaceri cu prietenii noştri de la “Cosa Nostra”, a dat cineva vreun rînd? Şi ca să fiu sigur, am cumpărat şi 15% din acţiunile de la “Monitorul Expres” şi l-am învăţat şi pe prostul ăsta de Georgică să ia 7%. N-auziţi că nu ne deranjează nimeni?”
“Laser” Căncescu: “Săru'mîna la toată lumea. Vedeţi ce frumos face laserul?”
Linişte.
"Academia Catavencu", noiembrie 2004
Schimbari petrecute:
1. Prietenia dintre craii enumerati mai sus, Scripcaru, Nita, Cancescu s-a cam fisurat. Scripcaru nu si-a tinut promisiunea de a trece la PSD, din cauza de caracter si, deloc neglijabil, din motive de pierdere a puterii de catre fostul partid-stat. De asemeni, Scripcaru a adoptat o atitudine aroganta si dispretuitoare fata de fostii sai sustinatori, Nita si Cancescu.
2. "Obiectiv" a disparut imediat dupa ce PSD a ajuns in opozitie. Fostul director, Ionica Anutoiu, este judecat acum pentru inselaciune si omor.
3. Scripcaru s-a impus puternic in media locala. Pe langa "Monitorul Expres", el controleaza direct, fiind actionar, RTT si Radio XXI Brasov.
4. Pe langa laser, brasovenii senili afla cum se cheama orasul in care traiesc datorita unui imens panou luminos aflat pe Tampa.
De ce BrasovNews?
BrasovNews reprezinta initiativa unui grup de jurnalisti brasoveni de a constitui o alternativa la media locala, un nou vector de informare, menit sa apropie brasovenii de o intelegere aprofundata asupra fenomenelor politice care afecteaza comunitatea. Cunoastem cum presa din Brasov distorsioneaza, manipuleaza si, mai ales, ascunde informatii, in scopul protejarii unor politicieni locali, toate acestea fiind contra bunului simt si interesului public. Vom incerca sa suplinim aceste carente, prin informatiile la care avem acces si care ne sunt cenzurate, prin analize si comentarii, prin contributiile cititorilor.
BrasovNews este un demers de constiinta. Ca jurnalisti, am fost formati in cultul adevarului. Il vom spune pe aceasta cale. Poate ca vom avea de pierdut. Treaba noastra, dar nici lor nu le va fi cald. Contributiile sunt binevenite. La scris, fratilor!
BrasovNews este un demers de constiinta. Ca jurnalisti, am fost formati in cultul adevarului. Il vom spune pe aceasta cale. Poate ca vom avea de pierdut. Treaba noastra, dar nici lor nu le va fi cald. Contributiile sunt binevenite. La scris, fratilor!
Subscribe to:
Posts (Atom)